Avocatul Traian Briciu (foto) – presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania – a facut luni, 8 decembrie 2025, de Ziua Constitutiei, un bilant amar al statului de drept din Romania.

Pornind de la atacurile puterii politice la adresa justitiei (dublate de campania de ura intretinuta de catre aceiasi politicieni in randurile opiniei publice, impotriva judecatorilor si procurorilor), seful UNBR a avertizat ca exista riscul foarte serios ca tara noastra sa se intoarca pe nesimtite la dictatura.

De aceea, respectarea Constitutiei este „singura bariera care impiedica Romania sa alunece intr-un model de guvernare autoritar, in care arbitrarul inlocuieste libertatea”, a conchis Briciu.

Mentionam ca data de 8 decembrie 2025 marcheaza 34 de ani de cand legea fundamentala a fost votata prin referendum si promulgata, ea fiind in vigoare si astazi, cu modificarile din 2003.

Redam intregul mesaj al presedintelui UNBR Traian Briciu:

„Cine suntem ca stat se vede in felul in care respectam Constitutia

In 2025, Ziua Constitutiei ne gaseste intr-un moment in care tensiunile din justitie nu mai pot fi privite ca simple derapaje ale functionarii democratice, ci ca expresia unui dezechilibru constitutional tot mai vizibil. Starea justitiei arata fidel daca o societate isi respecta Constitutia. Independenta instantelor, stabilitatea normativa, respectarea deciziilor Curtii Constitutionale, finantarea apararii – toate aceste aspecte reprezinta indicatori ai sanatatii constitutionale. Cand aceste repere sunt incalcate sau puse in discutie, mecanismele de control reciproc dintre puteri inceteaza sa mai functioneze, iar statul nu mai are gardienii interni necesari pentru a preveni excesele. Iar cand justitia devine tinta presiunilor sau a discreditarii, declinul a inceput deja.

In ultimii ani, justitia romana a resimtit din plin efectele contestarii publice a ordinii constitutionale: interventii intempestive asupra legilor justitiei, subfinantarea apararii, polarizarea discursului public si slabirea reperelor constitutionale. Fiecare dintre aceste fenomene creeaza un efect de domino: daca legea devine instabila, justitia devine impredictibila; daca apararea si instantele sunt subfinantate, accesul la justitie devine iluzoriu; daca discursul public erodeaza credibilitatea institutiilor, normele isi pierd autoritatea si increderea publica in justitie risca sa se fragilizeze in mod grav.

In acelasi timp, observam ca ceea ce se intampla astazi in Romania nu este izolat de marile teme ale timpului nostru referitoare la conflictele identitare. Acestea se reflecta si in drept: disputele care par tehnice – despre prioritatea dreptului european, despre controlul constitutional, despre rolul instantelor, despre raportul dintre puteri – sunt, in fond, disputele despre identitatea constitutionala a statului. Intr-o era marcata de crize ale identitatii colective, statele reactioneaza redefinindu-si limitele si mecanismele de protectie, iar orice modificare legislativa devine, implicit, o afirmatie despre cine suntem si ce toleram ca societate.

Insa eroziunile recente nu au aparut brusc, ci ca rezultat al unor acumulari constand in contestarea repetata a deciziilor Curtii Constitutionale, apelul frecvent la referendumuri, tensiuni intre institutii care ar trebui sa coopereze loial. Aceste abateri nu doar slabesc regula de drept, ci transmit societatii ideea ca normele pot fi negociate, ca obligatiile constitutionale pot fi amanate si ca puterea poate decide dupa criterii de oportunitate, nu de legalitate. Fiecare astfel de abatere sapa treptat la fundatia statului de drept si lasa justitia expusa, vulnerabila, instabila.

Astfel se modifica si natura puterii, prin ajustari aparent minore care transforma treptat arhitectura democratica. Autoritarismul ‘modern’ nu se instaleaza prin gesturi bruste, ci prin acumularea unor mici derogari care devin, in timp, regula. Daca regulile inceteaza sa fie obligatorii, iar controlul constitutional devine facultativ, puterea se concentreaza inevitabil in mainile celor care o exercita fara contrabalansare. Cu alte cuvinte, acolo unde Constitutia inceteaza sa fie respectata, autoritarismul este singura finalitate.

De aceea, o societate care isi respecta Constitutia isi pastreaza pluralismul, echilibrul si protectiile fundamentale; o societate care o relativizeaza deschide poarta dominatiei prin forta, nu prin drept. Respectarea Constitutiei este singura solutie a prezentului si singura bariera care impiedica Romania sa alunece intr-un model de guvernare autoritar, in care arbitrarul inlocuieste libertatea”.