* Lumea Banilor are o stire pentru toti cei care se chinuie in instante sa-si recupereze casele nationalizate de catre comunisti. Asadar, click aici!

* A fost deschis partial traficul pe podul dintr-una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Iar Lumea Infrastructurii prezinta imagini de pe santier. Deci click aici!

* Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins luni, 13 octombrie 2025, caile extraordinare de atac declarate de catre judecatoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel Bucuresti si procuroarea Marioara Sandu de la Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara (ambele pensionate intre timp) impotriva unor decizii date tot de catre ICCJ in dosarele lor disciplinare.

In cazul Danielei Panioglu, este vorba despre decizia din 2 decembrie 2024, prin care ICCJ i-a anulat a cincea excludere din magistratura primita de-a lungul carierei din partea CSM, inlocuind-o cu un simplu avertisment (click aici pentru a citi). Iar acum – evident – Panioglu a contestat acel avertisment cu contestatie in anulare, dar supremii au zis: „pas”.

In cealalta parte, Marioara Sandu a atacat cu revizuire decizia din 2 decembrie 2024, prin care Inalta Curte i-a mentinut suspendarea pe 6 luni dispusa de catre Sectia pentru judecatori in materie disciplinara din Consiliul Superior al Magistraturii (click aici pentru a citi).

Mentionam ca deciziile de acum – atat la Panioglu, cat si la Sandu – au fost pronuntate de catre judecatorii ICCJ Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barba, Marioara Isaila si Cristina Trutescu.

Iata minutele celor doua decizii:

– nr. 124/2025 din dosarul nr. 978/1/2025 (Sandu):

„Respinge, ca nefondata, cererea de revizuire formulata de revizuenta Sandu Marioara impotriva Deciziei nr. 263 din 2 decembrie 2024 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori in dosarul nr. 1731/1/2024. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 13 octombrie 2025”;

– nr. 125/2025 din dosarul nr. 1305/1/2025 (Panioglu):

„Respinge, ca nefondata, contestatia in anulare formulata de contestatoarea Panioglu Daniela impotriva Deciziei nr. 265 din 2 decembrie 2024 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori in dosarul nr. 742/1/2024. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 13 octombrie 2025”.

* Tot luni, Nicusor Dan (foto) ne-a dat ocazia sa ne intrebam daca este presedintele tuturor romanilor sau doar al celor care lucreaza in Serviciul Roman de Informatii.

In interviul acordat Pro TV, locatarul de la Cotroceni a declarat nici mai mult, nici mai putin decat ca isi doreste refacerea Binomului SRI-DNA. Totusi, primul om in stat a dat-o ca la alba-neagra: ca stai sa vezi; ca, de fapt, revenirea SRI in anchetele Directiei Nationale Anticoruptie trebuie sa aiba loc cu respectarea Constitutiei; ca una, ca alta… Oricum: ideea ramane: Nicusor viseaza la refacerea Binomului SRI-DNA. Iar o asemenea intentie este de-a dreptul monstruoasa pentru democratie si pentru infaptuirea actului de justitie.

Prezentam afirmatiile lui Nicusor Dan (vezi video):

„Sunt doua schimbari majore. Unu: ca trebuie sa ne uitam cu mult mai multa atentie la ceea ce se numeste razboi hibrid, adica atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematica, influenta in spatiul retelelor sociale al Federatiei Ruse – ca s-o spunem exact cuvintele astea. Deci asta este o parte.

Si a doua pe care mi-o doresc foarte mult si la care multe din institutii au trimis observatii: atacarea frontala a fenomenului coruptiei. Cu toate precautiile. Pentru ca am avut o lunga discutie in societate despre interferenta Serviciului Roman de Informatii in procesul de activitate a parchetului – toata discutia pe care am avut-o in spatiul public.

Pe de o parte, vrem ca fenomenul coruptiei sa fie o preocupare a Serviciului Roman de Informatii. Pe de alta parte, vrem ca mecanismele in care Serviciul Roman de Informatii se preocupa de acest fenomen sa fie absolut constitutionale si demarcatia intre servicii de informatii si parchet sa fie foarte bine facuta. (…)

Mecanismele trebuie definite foarte bine. Dar in esenta (juridic, vreau sa spun), in esenta, rolul serviciului de informatii este sa produca informatii cat mai consistente, astfel incat, din momentul in care o informatie este transmisa catre parchet, serviciul de informatii sa nu mai aiba de a face cu respectiva chestiune si parchetul sa inceapa sa cerceteze presupusa infractiune de coruptie. (…)

In ceea ce priveste interceptarile, legislatia este foarte clara: ele se pot face de catre de catre SRI doar pe un mandat de siguranta nationala pe care il emit judecatorii de la Inalta Curte. Pe de o parte. Pe de alta parte, pentru interceptari, care sunt necesare intr-o cercetare penala, ele trebuie de asemenea dispuse de judecator si sa fie in sarcina parchetului. Deci sa avem separarea foarte clara, ca sa nu existe niciun fel de dubii. (…)

SRI este o institutie care are foarte multe competente in zona de informatii. (Competente practice, nu atributii; ca atributii stim ca are.) Sunt oameni care cunosc foarte bine mediul social, politic, economic si care, prin natura meseriei lor, pot sa cunoasca, sa acceada la zone de coruptie pe care sa le transfere parchetului, la cererea parchetului si din proprie initiativa, pentru ca (si sunt foarte optimist ca asta va fi in strategia de securitate nationala) coruptia va fi o preocupare care poate sa afecteze securitatea nationala”.

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!