Avocatul Cristian Winzer (foto) denunta presiunile gruparii #rezist din justitie asupra presedintelui Nicusor Dan pentru reacapararea controlului asupra PICCJ, DNA si DIICOT – operatiune mascata sub pretextul constituirii unei asa-zise „comisii consultative” (evident: fara vreo baza legala), care sa filtreze propunerile pe care ministrul Justitiei i le va trimite primului om in stat la inceputul anului viitor, pentru conducerile marilor parchete.

Aceasta „comisie consultativa” ar urma sa fie alcatuita pe modelul celebrelor „comisii de vetting” din Republica Moldova – instrumente prin care sorosistii Maiei Sandu de la Chisinau au preluat controlul asupra parchetelor din celalalt stat romanesc. Potrivit dezvaluirii facute de catre jurnalista Sorina Matei in Gandul.ro, propunerea privind formarea „comisiei consultative” i-a fost facuta lui Nicusor Dan chiar la receptia de la Cotroceni de Ziua Nationala, de catre un grup format din fruntasii #rezist din justitie, politica si asa-zisa „societate civila”: judecatorul CAB Dragos Calin, procurorii Alexandra Lancranjan (PICCJ) si Bogdan Pirlog (Parchetul Militar Bucuresti), fostul ministru USR al Justitiei Stelian Ion, precum si ONG-ista Laura Stefan, numita in „comisia de vetting” din Republica Moldova. De altfel, Pirlog a recunoscut pentru Gandul existenta intalnirii, procurorul subliniind ca Dragos Calin a fost cel care a insistat cel mai mult pe langa Nicusor Dan.

Din fericire, ministrul Justitiei Radu Marinescu exclude orice posibilitate de a propune modificarea Legii nr. 303/2022 pentru a crea baza legala care sa permita infiintarea unei asemenea comisii, mai arata publicatia citata.

Avertismentul lui Winzer: comisia se va chiti pe executii!

Revenind la Cristian Winzer: in mesajul publicat pe Facebook vineri, 5 decembrie 2025, avocatul avertizeaza ca, odata creata, aceasta comisie va declansa un val de represiuni impotriva adversarilor, transformandu-se intr-o masina de distrus oameni, dar si de protejat clientela politico-economica a regimului.

Din punct de vedere constitutional, existenta unei asemenea entitati va reprezenta un dublu atentat: atat impotriva independentei procurorilor, cat si asupra prerogativelor prezidentiale, mai arata fostul secretar de stat din MAE.

Iata postarea avocatului:

„Gandul arata ca ar exista niste personaje (controversate / toxice, stabilite public a fi fost implicate / a fi girat abuzuri in Justitie!) care ar urmari constituirea unei ‘comisii consultative’ prin care sa ‘influenteze decizia Presedintelui de numire a procurorilor sefi’ (la Parchetul General, D.N.A. si D.I.I.C.O.T.)

Adica un grup de interese (preocupat de reacapararea parazitara a conducerii Parchetelor si de utilizarea unor procurori ca instrumente de represiune impotriva adversarilor politici si apolitici), care se doreste validat de Presedinte intr-o structura PARALELA si NELEGALA, ar urma sa dobandeasca, FARA nicio garantie de transparenta, impartialitate si / sau responsabilitate, o influenta decisiva / determinanta in procedura de numire in functie a acestor procurori.

Aceasta structura paralela, neinvestita prin lege, nestatutara, necontrolabila (sau poate controlabila doar de catre Presedinte!), cu prejudecati si / sau interese personale / politice, ar dobandi puterea de a decide cine conduce Parchetul General, D.N.A si D.I.I.C.O.T. (respectiv structuri esentiale ale Ministerului Public cu atributii in combaterea coruptiei, investigarea criminalitatii organizate si protejarea ordinii constitutionale).

Avand controlul asupra numirilor, o astfel de ‘comisie’ ar urmari sa aiba si controlul asupra dosarelor. Iar controlul asupra dosarelor ar insemna insasi capacitatea acestei ‘comisii’ de a asigura protectia sau de a decide distrugerea unor persoane / grupuri.

Scopul final ar fi astfel chiar capturarea institutionala a Ministerului Public si subordonarea politica a procurorilor ‘validati’ de ‘comisia paralela’!

Pentru ca apare evident ca prin influentarea (decisiva!) a numirii procurorilor cu functii de conducere, grupul paralel / din umbra Presedintelui (i) ar putea orienta sistematic dosarele penale intr-o directie favorabila intereselor sale, (ii) ar putea bloca anchete reale si dosare sensibile, (iii) ar putea intensifica presiunile asupra adversarilor (dosare la comanda), respectiv (iv) ar putea asigura protectia persoanelor apropiate grupului (clientela politica si economica)!

Tocmai de aceea, consider ca insasi ideea unei ‘comisii consultative’ informale, paralele, controlate de persoane cu interese, reprezinta (i) o evidenta deturnare a legii, (ii) o uzurpare a atributiilor Presedintelui, (iii) un mecanism de capturare a parchetelor, (iv) o amenintare directa la independenta procurorilor, (v) un pericol major pentru statul de drept si (vi) un mijloc / instrument ticalos de represiune politica si sociala”.