Adunarea Generală a INTERPOL reprezintă forul suprem de decizie al organizației, reunind delegați din toate statele membre. Întâlnirile acesteia au loc anual și se desfășoară, de regulă, pe parcursul a patru zile. Fiecare stat membru își poate desemna unul sau mai mulți delegați, care sunt în mod obișnuit personalități cu responsabilități de rang înalt în domeniul aplicării legii, siguranței publice sau afacerilor interne, precum responsabili ai structurilor naționale de poliție, secretari de stat, directori ai agențiilor specializate ori alți oficiali ai ministerelor competente.

---

Rolul principal al Adunării Generale este de a orienta activitatea INTERPOL astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor statelor membre. În acest cadru se stabilesc direcțiile strategice, se adoptă măsuri esențiale pentru atingerea obiectivelor organizației și se analizează, respectiv se aprobă, programul operațional și de politica bugetară pentru anul următor.[1]

Conform Constituției INTERPOL[2], rolul și funcționarea Adunării Generale sunt clar definite: potrivit art. 5, aceasta este „autoritatea supremă a Organizației”, iar în baza art. 6, Adunarea se întrunește cel puțin o dată pe an pentru a adopta decizii privind politica generală a INTERPOL. De asemenea, art. 7 enumeră atribuțiile sale principale, printre care stabilirea orientărilor strategice, aprobarea bugetului și alegerea membrilor Comitetului Executiv, conferind astfel Adunării Generale competența exclusivă de a defini direcția de acțiune a Organizației.

 

Agenda Adunării Generale INTERPOL – Noiembrie 2025

Cea de-a 93-a Adunare Generală a INTERPOL, desfășurată la Marrakech între 24 și 27 noiembrie 2025, a reconfirmat rolul esențial al organizației în coordonarea cooperării polițienești internaționale și în stabilirea priorităților globale de securitate și s-a remarcat printr-o agendă amplă și cu o puternică miză strategică. Alături de adoptarea planului anual de activități, a cadrului strategic și a bugetului Organizației, delegații au analizat o serie de teme esențiale pentru viitorul cooperării polițienești internaționale.

Printre principalele teme discutate s-au numărat combaterea crimei organizate transnaționale, desființarea centrelor internaționale de fraudă („scam”), consolidarea capacităților operaționale ale INTERPOL și promovarea rolului femeilor în structurile de aplicare a legii. [3]

De asemenea, în cadrul Adunării Generale au fost prezentate atât rezultatele proiectului-pilot Silver Notice, cât și necesitatea accelerării procesului de ratificare a Convenției ONU privind criminalitatea cibernetică.

Cu privire la Silver Notice, acesta a fost adoptat ca inițiativă după cea de-a 91-a Adunare Generală INTERPOL din 2023 și a fost implementat sub forma unui proiect-pilot limitat la 52 de state membre, cu un calendar stabilit până în noiembrie 2025.

Cum perioada de implementare alocată programului-pilot Silver Notice a ajuns la final, a 93-a Adunare Generală de la Marrakech a avut un rol esențial în evaluarea acestuia, iar delegații au analizat modul în care instrumentul a funcționat în practică, nivelul de cooperare între state, eficiența mecanismului, dificultățile întâmpinate și ajustările considerate necesare. Totodată, s-a discutat oportunitatea transformării acestuia într-un instrument permanent.

Având în vedere orientarea tot mai fermă în combaterea finanțării criminalității organizate, Silver Notice ar putea deveni o componentă permanentă a infrastructurii operaționale INTERPOL, ceea ce ar însemna o schimbare semnificativă în capacitatea comunității internaționale de a urmări, îngheța și recupera active provenite din activități infracționale, consolidând lupta globală împotriva criminalității financiare și a spălării banilor.[4] 

Așadar, Adunarea Generală a dezbătut și a adoptat o serie de rezoluții esențiale, care au vizat următoarele teme-cheie:

 

1. Identificarea și combaterea criminalității organizate transnaționale (Transnational Organised Crime)

Unul dintre cele mai importante subiecte abordate în cadrul celei de-a 93-a Adunări Generale INTERPOL de la Marrakech a fost intensificarea luptei împotriva criminalității organizate transnaționale. Creșterea alarmantă a operațiunilor de tip romance scam, crypto scam, a fraudelor realizate prin call-centere ilegale sau a campaniilor de phishing industrializat a determinat INTERPOL să acorde o atenție prioritară demontării acestor „scam centres”, identificate ca noduri majore ale criminalității transnaționale.

În acest sens, statele membre au adoptat rezoluția GA-2025-93-RES-09 – „Joint Response to Eradicate Transnational Scam Centres”, un document strategic ce răspunde creșterii accelerate a centrelor transnaționale de scam, identificate de INTERPOL ca fiind una dintre cele mai dinamice și periculoase forme de criminalitate globală.

În primul rând, a fost prezentată necesitatea cartografierii hub-urilor globale de scam, în special din Asia de Sud-Est, Africa și Europa de Est, regăsite constant în operațiunile recente ale INTERPOL.

Totodată, Secretariatul General a furnizat o analiză de ansamblu asupra modului de funcționare a acestor centre: cooptarea persoanelor vulnerabile din țări cu venituri reduse, utilizarea acestora în call-centere clandestine, desfășurarea de scheme complexe de tip pig butchering, precum și spălarea transfrontalieră a veniturilor prin conturi deschise pe baza unor identități false sau furate.[5]

Rezoluția instituie un cadru de acțiune coordonată la nivel internațional, vizând în principal: schimbul de informații operaționale în timp real și desfășurarea de operațiuni comune între state, atacarea fluxurilor financiare ilicite care susțin aceste grupări, precum și implementarea unor proceduri de urgență pentru identificarea, salvarea și repatrierea victimelor exploatate în astfel de centre. Rezoluția încurajează derularea de campanii de prevenire și informare a populație, în contextul în care fraudele online și schemele de tip „scam centre” se extind rapid la nivel global.

Tema destructurării rețelelor de crimă organizată transfrontalieră a ocupat un loc central pe agenda generală a Adunării. Discuțiile au vizat consolidarea capacităților globale ale INTERPOL – inclusiv prin utilizarea sistemului I-24/7, modernizarea bazelor de date biometrice, analiza integrată a riscurilor și mobilizarea resurselor pentru contracararea rețelelor criminale.[6]

În completarea măsurilor operaționale, delegații au adoptat și o serie de rezoluții referitoare la guvernanță, transparență și protecția datelor – precum GA-2025-93-RES-06, GA-2025-93-RES-07 și GA-2025-93-RES-08 – esențiale pentru funcționarea eficientă a mecanismelor de urmărire a activelor ilicite și pentru menținerea unui cadru uniform de cooperare între statele membre. Prin aceste instrumente, INTERPOL urmărește să asigure atât eficiența operațiunilor, cât și respectarea standardelor internaționale privind gestionarea și securitatea datelor.

O concluzie majoră desprinsă din dezbateri a fost necesitatea elaborării unui cadru internațional unificat pentru investigarea acestor centre. Delegații au susținut lansarea unor operațiuni transnaționale simultane, model inspirat din intervențiile derulate de INTERPOL în anii 2023–2024, în timpul cărora au fost identificate mii de victime și au fost destructurate sute de centre de scam.[7]

Prin aceste măsuri, Adunarea Generală reafirmă rolul central al INTERPOL în coordonarea răspunsului global împotriva fraudelor transnaționale și a ecosistemelor criminale care le susțin.

 

2. Rezultatele programului-pilot Silver Notice (urmărirea activelor obținute din activități infracționale)

Adoptarea, în cadrul Adunării Generale INTERPOL de la Marrakech, a rezoluției dedicate proiectului-pilot Silver Notice marchează un moment esențial în ofensiva globală împotriva criminalității organizate, vizând segmentul cel mai vulnerabil al acesteia: resursele financiare. Potrivit documentului oficial publicat de INTERPOL – „Legal Framework Governing the 2025 Silver Notice and Diffusion Pilot”[8], acest nou instrument oferă un nivel fără precedent de vizibilitate internațională asupra activelor ilicite, estimate la miliarde de dolari, și instituie un mecanism coordonat pentru identificarea, localizarea și recuperarea lor. Inițiativa a atras atenția comunității juridice internaționale, multiple analize independente subliniind potențialul Silver Notice de a deveni un instrument global central în destructurarea rețelelor transnaționale de crimă organizată, prin atacarea fluxurilor financiare care le susțin activitatea.

Spre deosebire de notificările clasice INTERPOL, care au în vedere în principal persoane (căutări internaționale, arestări, dispariții), Silver Notice se concentrează în mod exclusiv asupra bunurilor și activelor. Mecanismul urmărește identificarea, monitorizarea și recuperarea activelor susceptibile de a proveni din infracțiuni precum corupție, fraudă, trafic de droguri, spălare de bani sau alte forme de criminalitate organizată. Activele vizate includ în mod obișnuit proprietăți imobiliare, vehicule, conturi bancare, participații în afaceri și diverse instrumente financiare. [9]

Prezentat drept unul dintre subiectele-cheie ale sesiunii de la Marrakech, Silver Notice reflectă orientarea tot mai fermă a INTERPOL în direcția combaterii finanțării criminalității la nivel global și a consolidării cooperării internaționale în materie de recuperare a activelor ilicite.

 

3. Consolidarea infrastructurii globale de cooperare polițienească a INTERPOL

Un alt subiect central al sesiunii de la Marrakech l-a constituit consolidarea infrastructurii globale de cooperare polițienească a INTERPOL, în contextul în care criminalitatea transfrontalieră evoluează rapid, iar solicitările operaționale adresate Organizației cresc exponențial. Discuțiile au vizat modernizarea instrumentelor care permit schimbul de informații și coordonarea investigațiilor între cele 196 de state membre, punând accent pe extinderea și actualizarea bazelor de date globale ale INTERPOL — de la amprente, fotografii și date biometrice, până la documente de călătorie furate sau ADN.

Un alt punct major l-a constituit dezvoltarea de tehnologii avansate pentru sprijinirea investigațiilor internaționale, incluzând soluții de recunoaștere facială, analiză de date la scară largă și implementarea responsabilă a inteligenței artificiale. De asemenea, s-a subliniat necesitatea modernizării platformei I-24/7, sistemul prin care statele membre schimbă date operative în timp real, aspect reflectat și în rezoluția GA-2025-93-RES-10 – „Strengthening Global Coordination Against Transnational Organized Crime Networks”.

Delegații au evidențiat și importanța întăririi capacităților de reacție rapidă ale INTERPOL prin extinderea echipelor Incident Response Teams (IRT), care pot fi mobilizate imediat în situații critice, precum atacuri teroriste, dezastre sau operațiuni urgente împotriva rețelelor de crimă organizată. În final, a fost accentuată necesitatea unei finanțări stabile și predictibile, întrucât cererea globală de sprijin polițienesc depășește ritmul de creștere a bugetului actual, punând presiune asupra capacității INTERPOL de a menține standarde operaționale ridicate la nivel internațional.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale Adunării Generale de la Marrakech îl reprezintă lansarea a două noi capabilități tehnologice menite să revoluționeze cooperarea polițienească internațională: Nexus și AVA, anunțate oficial de INTERPOL în cadrul Adunării Generale. [10]

Nexus este o platformă web avansată de mesagerie, bazată pe inteligență artificială, care permite structurarea și transmiterea rapidă a informațiilor operative într-un format clar și accesibil, astfel încât ofițerii de pe teren să poată primi și utiliza în timp real date esențiale în investigații.

În paralel, AVA, este primul asistent virtual AI dedicat aplicării legii la nivel internațional, iar acesta funcționează exclusiv prin intermediul cloud-ului securizat al INTERPOL-ului, fiind capabil să analizeze volume mari de date, să proceseze documente complexe, să traducă instant materiale din diverse limbi și să ofere sinteze operative care sprijină deciziile tactice și strategice ale anchetatorilor.

Introducerea acestor instrumente marchează un pas major în transformarea digitală a INTERPOL și consolidează obiectivul organizației de a întări infrastructura globală de cooperare polițienească

 

4. „Women in Policing”

Un alt punct esențial al discuțiilor purtate în cadrul Adunării Generale de la Marrakech l-a reprezentat tema „Women in Policing”, susținută atât de Secretariatul General, cât și de numeroase delegații regionale.

Delegații au subliniat necesitatea creșterii reprezentării femeilor în poziții de conducere din structurile de aplicare a legii și au analizat barierele semnificative cu care acestea se confruntă, în special în statele în curs de dezvoltare, unde accesul la formare și promovare este adesea limitat.

În acest context, a fost discutată inițierea unui program strategic menit să încurajeze schimbul de bune practici între statele în care femeile dețin deja poziții de conducere în structurile de ordine publică, cu obiectivul de a contura un cadru global mai incluziv și mai eficient în aplicarea legii.

5. Promovarea ratificării globale a Convenției ONU împotriva criminalității informatice (UN Convention Against Cybercrime)

În fața expansiunii accelerate a criminalității informatice la nivel global, Adunarea Generală a INTERPOL a acordat o atenție deosebită consolidării cadrului juridic internațional necesar combaterii acestor amenințări.

În acest sens, unul dintre punctele centrale ale discuțiilor l-a reprezentat promovarea ratificării Convenției ONU împotriva criminalității informatice[11], subliniind rolul acesteia în crearea unui cadru juridic uniform la nivel internațional.

Delegații au fost invitați să armonizeze legislațiile interne privind infracțiunile informatice, să întărească mecanismele legale de extrădare a autorilor de cybercrime și să îmbunătățească schimbul transfrontalier de date necesar investigațiilor digitale.

Totodată, a fost evidențiată importanța dezvoltării de capacități tehnice în statele cu resurse limitate, în condițiile în care diferențele legislative și operaționale pot bloca sau întârzia cooperarea internațională, aspect subliniat și de analizele oficiale publicate pe hanoiconvention.org[12], care arată că adoptarea globală a Convenției este esențială pentru un răspuns coerent și eficient la criminalitatea cibernetică.

 

Concluzie

 

În ansamblu, intervențiile oficiale ale conducerii INTERPOL din cadrul Adunării Generale de la Marrakech [13]conturează o direcția strategică fermă privind evoluția organizației în următorii ani. Declarațiile Președintelui Ahmed Naser Al-Raisi, care a descris această sesiune drept „începutul viitorului pe care îl construim împreună” și a prezentat totodată o foaie de parcurs pentru următorii cinci ani, reafirmă angajamentul INTERPOL pentru modernizare, cooperare și protejarea vieților într-un context internațional marcat de intensificarea criminalității transfrontaliere.

Mesajul Secretarului General Valdecy Urquiza completează această viziune, subliniind că Adunarea Generală reprezintă „singurul eveniment din lume” care reunește cel mai înalt nivel de leadership polițienesc și în cadrul căreia „cooperarea nu mai este opțională; este singura cale înainte”.

Aceste poziționări conturează un mesaj clar: numai prin consolidarea mecanismelor internaționale de cooperare și coordonare poate fi atinsă o eficiență reală în combaterea criminalității globale. În acest context, unitatea și solidaritatea statelor membre nu mai sunt simple exigențe de principiu, ci devin elemente esențiale pentru formularea unui răspuns comun, coerent și eficient la provocările transfrontaliere actuale.

 

Av. dr. Mihai Mareș (foto 1 stanga)

Av. Traian Bădescu (foto 1 dreapta)

SCA Mareș & Mareș – Baroul București