Aflati la un an de mandat, dupa ce in iulie 2013 au preluat conducerea Camerei Executorilor Judecatoresti de pe langa Curtea de Apel Bucuresti (CEJ CAB), presedintele Dorina Gont si vicepresedintele Cristian Bran (foto) vor prezenta marti 20 mai 2014 primul bilant al activitatii echipei lor manageriale. Dorina Gont si Cristian Bran sunt executori cu o vechime de peste 10 ani in profesie si au acceptat in urma cu un an aceste functii la indemnul colegilor lor de pe raza Curtii de Apel Bucuresti, care au dorit o schimbare in relatia lor cu organele de conducere ale Camerei. Care sunt principalele probleme ale profesiei de executor judecatoresc, cu precadere cele din CEJ CAB, am incercat sa aflam de la executorii Dorina Gont si Cristian Bran, care au acordat un interviu pentru Lumeajustitiei.ro.

Cum ati caracteriza primul dvs an de mandat? Ce plus valoare credeti ca ati reusit sa aduceti in Camera pe care o reprezentati?

Echipa noastra a venit cu o anumita dinamica, manifestandu-si preocuparea pentru imbunatatirea activitatii profesionale. Am acceptat sa reprezentam CEJ CAB intrucat am considerat avem experienta necesara, si ne putem aduce aportul la imbunatatirea imaginii profesiei si la eficientizarea activitatii de executare silita. Am pornit la drum cu extrem de multe proiecte, unele dintre ele fiind finalizate la acest moment, altele fiind inca in derulare. Am apreciat ca impreuna cu echipa Camerei, formata din membrii Colegiului Director, nu ne putem limita in rezolvarea problemelor curente administrative ale Camerei, ci trebui sa actionam ca o echipa manageriala, in folosul nostru, al tuturor. Prin intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila ne-a fost creat un cadru legislativ, care ne permite sa solicitam institutiilor publice, institutiilor de credit sau organelor fiscale sa ne puna la dispozitie date despre debitorii din dosarele noastre si sa ne permita astfel accesul liber la aceste baze de date. Fiind creata aceasta oportunitate, am apreciat ca trebuie folosita si am demarat discutii cu multe dintre aceste institutii, finalizate in acest moment cu unele dintre ele prin incheierea unor protocoale de colaborare.

Sunteti cea mai mare Camera din tara, cu peste 200 de executori judecatoresti arondati. Cum ati descrie colaborarea dvs cu structura nationala UNEJ. Aveti puncte comune sau divergente?

Am avut in permanenta un sprijin din partea UNEJ, mai ales cand executorii judecatoresti din Camera Bucuresti s-au confruntat cu probleme legate de relatia cu institutiile publice ale administratiei centrale, precum Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara. UNEJ are la ora actuala in derulare cateva proiecte care ne vor ajuta in derularea si eficientizarea activitatii profesionale, noi la nivelul Camerei Bucuresti incheind protocoale de colaborare cu institutiile care ne pot sprijini in derularea activitatii noastre. Suntem constienti ca fiecare Camera se bucura de o autonomie limitata in relatia cu Uniunea, din aceasta perspectiva incercam sa degrevam structura nationala de ceea ce putem rezolva noi la nivel de Camera.

Au existat voci, care au acuzat la nivel national ca examenele de intrare in profesie ar fi restrictive. Unii candidati respinsi chiar s-au plans in presa. Cum comentati aceste atitudini?

In ceea ce priveste admiterea in profesie, ca la orice examene exista candidati admisi si candidati respinsi. Acestia din urma inteleg in unele situatii sa gestioneze esecul intr-o maniera subiectiva, uneori dand vina pe altii pentru lipsa lor de pregatire. Amandoi, atunci cand am intrat in profesie, am sustinut fiecare un exament profesional, tip concurs, guvernat de aceleasi reguli. Tocmai de aceea nu putem fi de acord cu pozitia colegului nostru, Claudiu Mardale, care a inteles sa dea publicitatii problema cu care s-a confruntat. Astfel de atitudini nu fac decat sa aduca prejudicii grave de imagine profesiei noastre. Recomandarea CEJ CAB pentru cei care urmeaza sa participe la examenele de intrare in profesie este sa fie curajosi, dar guvernati de buna credinta, perseverenti, dar preocupati de perfectionarea cunostintelor profesionale. Pe de alta parte a existat la un moment dat si o taxa de participare care a fost apreciata ca avand un caracter restrictiv pentru tinerii dotati profesional, dar lipsiti de mijloace materiale. Azi, aceasta taxa a fost insa eliminata.

In breasla executorilor a existat mereu, cel putin in perceptia mea, o teama de a expune deschis, public, in fata colegilor, problemele din profesie. In acest ultim an, in care ati condus Camera, cum ati relationat cu colegii dvs din acest punct de vedere?

Inainte de toate suntem colegi. Am incercat sa tinem aproape de fiecare coleg, i-am incurajat mereu sa-si expuna problelemele si nemultumirile, tocmai pentru ca prin acest fapt putem identifica cauzele care ne afecteaza si sa gasim solutiile profesionale cele mai optime. Rolul Colegiului Director este de a asigura un climat corect pentru ca fiecare dintre membrii Camerei sa se exprime si nu de a impune, intrucat nu exista o relatie de subordonare intre noi si membrii Camerei. Este stiut faptul ca Adunarea Generala adopta in mod democratic hotarari care sunt obligatorii pentru fiecare membru.

Schimbarea procedurilor ca urmare a intrarii in vigoare a noilor coduri, a marit sau nu numarul de plangeri disciplinare formulate de partile implicate in dosarele de executare? Lumea se plange pe buna dreptate sau nu de conduita executorilor? Cum gestionati la nivelul Camerei problemele disciplinare?

Nu neaparat intrarea in vigoare a noilor Coduri a marit numarul de petitii formulate cu privire la activitatea colegilor nostri, ci mai degrama este o consecinta fireasca a faptului ca numarul nostru a crescut semnificativ. Din nefericire, majoritatea petitiilor nu sunt justificate, intrucat au ca obiect nu conduita executorului judecatoresc care a instrumentat un dosar, ci legalitatea actelor sale de executare. Aceste sesizari sunt in majoritatea lor covarsitoare determinate de nemultumirea petentilor fata de insasi postura in care se afla – statutul de debitor. Pozitia constanta a Colegiului Director al CEJ CAB – a fost de a arata petentilor ca singura in masura sa aprecieze cu privire la legalitatea unui act de executare este instanta de judecata. Aceasta practica a fost intarita inclusiv de Curtea Constitutionala si de Curtea de Apel Bucuresti. Am evoca aici Decizia Curtii Constitutionale nr. 1339/2008, care a consfintit ca “actele de executare sunt supuse controlului judecatoresc”. Am aminti si decizia Curtii de Apel Bucuresti pronuntata prin decizia civila nr. 5822/16.12.2013 (dosar 7351/2/2013), care a retinut ca “este fortat a se considera ca incalcarea unor dispozitii ale Cpc in materia executarii silite este de natura a aduce o atingere grava a onestitatii si probitatii profesionale executorilor judecatoresti, in conditiile in care legiuitorul a prevazut calea legala de contestare de catre persoanele interesate a actelor de executare pe care le considera a fi indeplinite nelegal, si anume contestatia la executare.” In ceea ce priveste sesizarile prin intermediul carora se face referire la eventuale abateri disciplinare/de conduita, Colegiul Director efectueaza o cercetare prealabila in care face o propunere si, daca apreciaza ca sesizarea este intemeiata, in urma unui vor democratic exprimat in Colegiu, cauza se trimite spre competenta solutionare Consiliului de Disciplina de pe langa CEJ CAB. Mai departe, exista posibilitatea contestatiei la UNEJ, iar solutia pronuntata de Comisia Superioara poate fi atacata la curtea de apel.

Cat de riscanta este profesia de executor in ziua de azi? Va simtiti aparati in fata unor eventuale amenintari sau acte de agresiune din partea debitorilor pe care ii executati si care nu vor sa se conformeze?

Executorul judecatoresc este auxiliar al instantei de judecata. Cred ca din acest punct de vedere impartasim aceeasi soarta cu cea a magistratilor… intotdeauna o parte dintr-un dosar va fi nemultumita de solutie si poate reactiona agresiv, uneori chiar violent. Pe parcursul derularii procedurilor de executare silita beneficiem la locul desfasurarii activitati noastre de sprijinul organelor de politie.