Nepricepuții care s-au transformat în antiamericani din cauză de Trump nu vor sau nu înțeleg un lucru simplu: ceea ce face Trump nu e nici izolaționism, nici diletantism sau grandomanie, nici tranzacționism.

Ce încearcă Trump să facă este să păstreze hegemonia americană reformând pilonii săi de susținere, pentru că modelul în curs nu mai este „sustenabil”.

Cu alte cuvinte, costurile nu doar că depășesc beneficiile, ci duc America la faliment. Din acest plan fac parte și tarifele, și renegocierile bilaterale, și costurile recalculate cu NATO etc.

Obiectivul nu e retragerea Americii din lume, ci menținerea dominației atenuând sau eliminând costurile, recalibrând țintirea competitorilor. E greu însă pentru niște sugaci la țâța generoasă a lui Soros (unde Soros nu e nici omul, nici fundația, ci principatul neoliberal) să admită că gigantul e pe picioare de lut (plus că ei sunt recompensați nu pentru a gândi sau lămuri, ci pentru a-și ține captivi urmăritorii).