Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate un document de natura sa contrazica propaganda premierului Ilie Bolojan, care in ultimele 48 de ore a inceput sa manipuleze ca nu seful Executivului, ci ministrul Justitiei Radu Marinescu (foto) ar fi adevaratul vinovat pentru decizia prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a trantit proiectul de lege privind pensiile judecatorilor si procurorilor (click aici pentru a citi).

Dupa cum veti vedea, seful MJ l-a avertizat pe prim-ministru inca din 14 august 2025 ca initiativa legislativa risca sa pice la CCR, din exact acelasi motiv pe care l-a invocat instanta de contencios constitutional in decizia de luni, 20 octombrie 2025: lipsa avizului CSM.

In aceeasi adresa, Marinescu ii ofera lui Bolojan si argumente intrinseci de neconstitutionalitate, luate chiar din jurisprudenta CCR – mai exact, din Decizia nr. 467/2023 privind proiectul viitoarei Legi nr. 282/2023 privind pensiile magistratilor. 

Mentionam ca desi adresa de mai jos apare ca fiind trimisa ministrului Muncii Florin Manole (in calitate de co-initiator al proiectului de lege), ea a ajuns imediat dupa aceea pe masa lui Ilie Bolojan.

Iata adresa MJ (vezi facsimil):

„Urmare adresei dumneavosatra nr. 1141/AGN/14.08.2025 prin care ne-ati transmis in vederea semnarii, in calitate de coinitator, proiectul de lege mai sus mentionat, va restituim proiectul semnat.

Va semnalam, totodata, urmatoarele aspecte:

I. Chestiunile retinute in Decizia Curtii Constitutionale nr. 467/2023 (ca si in alte decizii relevante in materie) raman de actualitate si in contextul dispozitiilor din proiectul de lege suspus analizei.

II. Mentinem toate observatiile si propunerile comunicate atat in scris, prin corespondenta electronica, cat si verbal, cu ocazia elaborarii textelor acestui proiect. In esenta, aceste observatii si propuneri au privit aspecte fundamentate pe considerente cuprinse in jurisprudenta Curtii Constitutionale, in special in Decizia nr. 467/2023.

In acest sens, ne limitam la a reitera, pe scurt, urmatoarele aspecte:

Cu privire la introducerea conditiei de ‘vechime totala in munca’, am apreciat ca aceasta nu are relevanta in contextul sistemului pensiilor de serviciu, care au un regim special de reglementare. De asemenea, sintagma ‘vechime totala in munca’ nu este una specifica nici sistemului de pensii publice, in cazul caruia este relevant ‘stagiul de cotizare’. In plus, o asemenea terminologie este susceptibila de a crea probleme de interpretare si aplicare.

Cu referire la cuantumul pensiei de serviciu, precizam ca, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale si documentelor internationale privind statutul magistratilor, pensia trebuie sa fie cat mai apropiata de ultima remuneratie primita in timpul activitatii’. Or, stabilirea pensiei ca fiind un procent de 55% din baza de calcul, respectiv 70% din ultimul venit net impune o analiza din perspectiva standardului actual impus de Curtea Constitutionala in acest domeniu.

In ceea ce priveste introducerea unui nou alineat, alin. (3/1), la art. 211, apreciem ca, desi aceasta constituie o chestiune de oportunitate, varsta instituita implicit prin acest articol (respectiv 57 de ani, daca luam in calcul o intrare in magistratura la 22 de ani) ar duce la o suprapunere partiala a acestei ipoteze normative in masura in care acesta are o aplicabilitate generala in timp, indiferent de categoria generationala vizata – cu esalonarea varstei de pensionare propusa la art. V.

La art. V alin. (4), fata de jurisprudenta Curtii Constitutionale, teza finala a acestui alineat se impune a fi examinata in raport cu cele retinute in paragrafele 153-155 din Decizia nr. 467/2023 a Curtii.

La art. V alin. (5), semnalam faptul ca jumatate din generatiile de magistrati aflati in functie in anul 2023 nu vor beneficia de noua esalonare a varstei preconizata, fiind necesara examinarea acestei solutii legislative in lumina considerentelor cuprinse in Decizia nr. 467/2023 (de exemplu, par. 125 si 126). Aceasta observatie ramane valabila chiar daca sistemul esalonarii se aplica in paralel cu sistemul propus la art. 211 alin. (3/1), care presupune aplicarea unei penalizari anuale incepand cu varsta de 57 de ani, pana la implinirea varstei-standard de pensionare. Chiar si in ceea ce priveste esalonarea varstei de pensionare astfel cum este propusa, se impune analizarea solutiei in raport de exigentele constitutionale impuse prin decizia amintita, in ceea ce priveste o crestere treptata si rationala a varstei de pensionare (de exemplu, in anul 2030, in loc de 49 de ani si 4 luni cat este in prezent, varsta creste cu 5 ani si 8 luni fata de cea actuala, adica dupa o aplicare de numai 5 ani a noii legi). In plus, este de analizat, din perspectiva previzibilitatii normelor, in ce masura instituirea unei noi esalonari pentru persoanele care au fost supuse deja unei esalonari respecta exigentele acestui principiu.

La art. V alin. (6), fata de forma din Legea nr. 282/2023 care respecta indeaproape cerintele din Decizia Curtii Constitutionale nr. 467/2023, forma propusa elimina categoria ‘persoanelor in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi’ la care Curtea Constitutionala s-a referit in mod expres in decizie.

Din considerente de claritate legislativa, la art. V alin. (5), lit. a)-l), ar fi utila inlocuirea sintagmei ‘dupa implinirea varstei…’ cu sintagma ‘la implinirea unei varste minime de…’.

Mentionam, in plus, ca am operat o serie de modificari de forma si de tehnica legislativa, care nu sunt de natura a altera fondul reglementarii.

In acelasi sens, am propus modificarea art. IV alin. (2), in sensul ca referirea la normele tranzitorii din teza a II-a a art. 29 alin. (2) ar trebui sa faca obiectul unui text distinct in cuprinsul dispozitiilor tranzitorii art. V alin. (8).

Referitor la expunerea de motive, precizam ca originalul proiectului de lege a fost primit de Ministerul Justitiei in cursul zilei de 14.08.2025, in expunerea de motive fiind operate unele modificari si completari, atat in ceea ce priveste descrierea situatiei actuale, cat si a schimbarilor preconizate, prin referire la considerentele care justifica elaborarea proiectului, dar si cu privire la prezentarea solutiilor din proiect.

III. Semnalam ca este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii si al Consiliului Economic si Social cu privire la acest proiect de lege”.