Aviz judecatorilor antinationali, putini la numar e drept, care incearca sa nu aplice deciziile CCR si ICCJ in materia prescriptiei, apeland la decizii aberante ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) sau trimitand sesizari la CJUE pentru a forta pronuntarea altor decizii care nu pot fi puse vreodata in practica decat cu incalcarea grava a legii. Judecatori care practic urmaresc pronuntarea unor condamnari si trimiterea unor oameni la inchisoare pe langa lege.Aplicarea deciziilor CCR si ICCJ in materia prescriptiei este obligatorie, nefiind lasata la latitudinea magistratilor.

Precizarea a fost facuta de Consiliul Superior al Magistraturii, condus de judecatoarea Elena Costache (foto), joi, 2 octombrie 2025, in comunicatul de presa prin care a adus o serie de clarififcari in urma publicarii raportului Departamentului de Stat al SUA, raport in care sunt abordate si aspecte privind Justitia din Romania, printre care problema intervenirii prescriptiei in dosarele penale.

Astfel, CSM aminteste ca problemele referitoare la prescriptie au aparut din cauza legii neclare in materie, prevederi ce au fost declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala a Romaniei. In acest context, CSM afirma ca legislatia a fost deja pusa in acord cu deciziile CCR, institutia prescriptiei fiind reglata, ea urmand sa produca efecte doar dupa modificarea legii. Pentru infractiunile comise pana la acea data, explica CSM, se aplica forma din Codul penal anterioara, in baza principiului legii penale mai favorabile.

In plus, asa cum am mentionat la inceputul articolului, CSM atrage atentia ca aplicarea prescriptiei, in ambele forme ale legii, deci inclusiv in forma legii mai favorabila, este obligatorie pentru orice magistrat.

Ceea ce, adaugam noi, nu inseamna decat ca orice judecator care nesocoteste deciziile CCR si ICCJ in materia prescriptiei este pasibil de dosar disciplinar si chiar de dosar de abuz in serviciu, pe motiv ca refuza sa aplice legea.

Iata fragmentul din comunicatul CSM referitor la prescriptie:

“In ce priveste efectele prescriptiei raspunderii penale, aceasta problema isi are originea in legislatia neclara in materie, declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala, si care a produs si va continua sa produca efecte asupra dosarelor in care au fost incidente respectivele texte de lege, in conditiile in care aplicarea institutiei este obligatorie, nefiind lasata la latitudinea magistratilor.

In prezent, legislatia a fost pusa in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, institutia prescriptiei in materie penala fiind clara, dar va produce efecte numai in privinta situatiilor juridice nascute dupa modificarea legii, pentru infractiunile savarsite inainte de aceasta data fiind incidenta institutia in forma sa anterioara, drept consecinta a aplicarii principiului legii penale mai favorabile”.

Prezentam integral comunicatul CSM:

“Consiliul Superior al Magistraturii ia act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul pentru investitii comerciale pentru anul 2024, in care au fost facute mai multe referiri la sistemul de justitie romanesc.

Consiliul remarca faptul ca Departamentul de Stat priveste sistemul de justitie romanesc ca fiind, potrivit Constitutiei, independent fata de Executiv, si competent procedural, corect si de incredere („generally considered procedurally competent, fair, and reliable”).

Raportul scoate in evidenta, printre problemele legislative, politice si administrative legate de mediul investitional, si cateva probleme care continua sa preocupe atat Consiliul Superior al Magistraturii, cat si sistemul de justitie.

In rezumat, Raportul evidentiaza problema prescriptiei in materie penala, problema practicii neunitare, problema specializarilor magistratilor in domenii relevante investitiilor (concurenta, proprietate intelectuala etc.), problema perceptiei coruptiei si problema condamnarilor la CEDO.

In ce priveste efectele prescriptiei raspunderii penale, aceasta problema isi are originea in legislatia neclara in materie, declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala, si care a produs si va continua sa produca efecte asupra dosarelor in care au fost incidente respectivele texte de lege, in conditiile in care aplicarea institutiei este obligatorie, nefiind lasata la latitudinea magistratilor. In prezent, legislatia a fost pusa in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, institutia prescriptiei in materie penala fiind clara, dar va produce efecte numai in privinta situatiilor juridice nascute dupa modificarea legii, pentru infractiunile savarsite inainte de aceasta data fiind incidenta institutia in forma sa anterioara, drept consecinta a aplicarii principiului legii penale mai favorabile.

Referitor la problema practicii neunitare, Consiliul subliniaza faptul ca s-au instituit mecanisme legale si practice la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al instantelor, dar si la nivelul Institutului National al Magistraturii, pentru reducerea acestui fenomen, cum ar fi procedurile de pronuntare a unor hotarari preliminare, procedurile de recurs in interesul legii sau intalnirile de practica neunitara, accesul facil la jurisprudenta instantelor pentru parti si pentru judecatori.

Desi mai exista situatii de practica neunitara, totusi aceasta s-a diminuat considerabil, iar in marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdictie, problema este reglata. Din aceste considerente, la nivelul Curtii Europene a Drepturilor Omului nu au mai existat condamnari pentru practica neunitara in ultima perioada, inclusiv in anul 2024.

Cu privire la problematica specializarilor in domenii relevante investitiilor, Consiliul subliniaza preocuparea sa constanta, precum si a Institutului National al Magistraturii pentru formarea continua a judecatorilor in acest domeniu, pe durata anilor 2024 – 2025 fiind organizate forme de pregatire profesionala a magistratilor in functie in domenii precum concurenta si proprietatea intelectuala.

In privinta perceptiei asupra coruptiei, raportul Departamentului de Stat trimite la masuratorile facute in Eurobarometru si arata ca aceasta problema se afla pe ultimul loc in clasamentul problemelor invocate de investitori (71%), dupa problema legislatiei si politicilor publice instabile (93%), a nivelului taxelor (85%) si a birocratiei administrative (82%).

Consiliul remarca faptul ca, potrivit masuratorilor Eurobarometru, perceptia fenomenului coruptiei in anul 2024 era de 71% si plasa Romania pe locul 15 din cele 27 de state membre, in grupul tarilor cu perceptie de coruptie medie (51%-75%), in media europeana (71%), procente mai inalte de perceptie a coruptiei regasindu-se in Grecia (98%), Portugalia (96%), Malta (95%), Slovenia (95%), Croatia (92%), Cipru (91%), Spania (90%), Ungaria (88%), Bulgaria (85%), Lituania (83%), Cehia (79%), Italia (78%), Slovacia (77%), Letonia (76%).

De asemenea, potrivit Eurobarometru pentru anul 2025 procentul de perceptie a coruptiei in Romania a scazut la 70%, sub media europeana (73%), pastrand Romania pe locul 15 din cele 27 de state membre.

In fine, in ceea ce priveste situatia Romaniei la CEDO, se remarca faptul ca in 2024, potrivit statisticilor publicate pe site-ul Curtii, cetatenii din Romania au sesizat instanta de la Strasbourg cu 3850 de cauze, plasand Romania pe locul 4 la numar de cereri, dar pe locul 12 in clasamentul mai relevant al numarului de cereri raportat la populatia tarii (19.064.000 locuitori).

In aceeasi perioada de referinta (2024), Romania a fost parte in 169 de dosare. Dintre acestea, in 101 dosare, cererile au fost respinse ca inadmisibile sau radiate de pe rol. In 58 de dosare judecata a avut loc pe fond, Romania fiind condamnata in 49 de cauze. Din aceste 49 de cauze, in 29 dintre ele problema de drept a fost aceea deja repetitiva a conditiilor de detentie din penitenciare, pentru care responsabilitatea nu apartine sistemului de justitie, ci sistemului administrativ.

Prin urmare, in cazul Romaniei au fost admise cereri in doar 20 de dosare, dintre care doar 3 se refera la dreptul la un proces echitabil in sens larg (art. 6 din Conventie) si doar 1 dosar dintre cele 3 se refera la o durata excesiva de procedura de 8 ani a unui dosar penal finalizat in anul 2013.

In acest cadru, luand nota de principalele aspecte reliefate in Raportul Departamentului de Stat al SUA, Consiliul Superior al Magistraturii reafirma angajamentul sau constant pentru asigurarea independentei sistemului de justitie si a calitatii profesionale inalte a judecatorilor si procurorilor, astfel incat sa fie imbunatatit modul de functionare a sistemului de justitie, in vederea oferirii unui serviciu public care sa permita dezvoltarea societatii intr-un mediu democratic si care implicit sa garanteze siguranta deciziilor investitionale in Romania”.