Un nou atentat impotriva democratiei se pregateste in Parlament. De data aceasta, prin refacerea Binomului servicii secrete-parchete, cu SIE in locul SRI, la peste noua ani de la istorica Decizie nr. 51/2016, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a spus ca serviciile de informatii nu au ce cauta in dosarele penale. Vorbim despre o initiativa legislativa care a primit binecuvantarea Consiliului Legislativ joi, 18 septembrie 2025.

Cinci parlamentari, in frunte cu deputatul PNL Alexandru Muraru (foto 1), au depus la Camera Deputatilor in 3 septembrie 2025 un proiect de lege (PL-x 247/2025) menit sa permita desemnarea ofiterilor Serviciului de Informatii Externe drept organe de cercetare penala speciale in dosarele in care sunt cercetate cadre militare apartinand aceluiasi serviciu secret.

Motivarea initiativei de act normativ este, practic, inexistenta, cei cinci autori invocand „practica parchetelor militare”, din care, chipurile, rezulta „necesitatea armonizarii cadrului legislativ national”.

Mentionam ca in afara de Iulian-Alexandru Muraru, ceilalti initiatori sunt deputatul PSD Virgil-Alin Chirila si senatorii Felix Stroe (PSD), Mircia Chelaru (AUR) si Sorin-Gheorghe Sipos (USR) (vezi facsimil 1). Atentie: este vorba despre USR-istul Sorin-Gheorghe Sipos, nu despre AUR-istul Eugen-Cristian Sipos, cum gresit l-au mentionat functionarii care gestioneaza site-ul Camerei Deputatilor. Pentru conformitate, vezi facsimil 3, unde in mod corect apare numele senatorului USR. 

Iata textul proiectului (vezi facsimil 2):

„Articol unic – Legea nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 18.10.2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 22 se introduce un nou articol, art. 22/1, cu urmatorul cuprins:

‘Art. 22/1 – (1) Ofiteri din cadrul Serviciului de Informatii Externe pot fi desemnati, prin ordin al directorului Serviciului de Informatii Externe, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie obtinut in prealabil, sa indeplineasca, in conformitate cu art. 55 alin. (5) si (6) si art. 57 alin. (2) din Codul de procedura penala, atributii de cercetare penala, in calitate de organe de cercetare penala speciale, in dosarele penale in care sunt cercetate infractiuni savarsite de cadre militare incadrate in Serviciul de Informatii Externe.

(2) Procedura de acordare / retragere a avizului conform prevazut la alin. (1), precum si modalitatea de verificare a conditiilor de acordare/de retragere a acestui aviz se stabilesc prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se acorda ofiterului numai daca acesta indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este licentiat in drept;

b) in antecedentele disciplinare ale ofiterului nu exista sanctiuni disciplinare, de natura celor prevazute la art. 35 alin. (1) lit. c)-f) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu au fost radiate;

c) fata de acesta nu s-a dispus trimiterea in judecata.

(4) Avizul conform prevazut la alin. (1) se retrage, de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cand se constata, dupa caz, una dintre urmatoarele situatii:

a) neindeplinirea sau indeplinirea in mod defectuos de catre organul de cercetare penala special a dispozitiilor scrise date de procuror;

b) aplicarea unei sanctiuni disciplinare de natura celor prevazute la art. 35 alin. (1) lit. c)-f) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) fata de ofiter s-a dispus trimiterea in judecata.

(5) In ipoteza in care avizul conform prevazut la alin. (1) a fost retras sau cererea de acordare a avizului a fost respinsa, o noua solicitare poate fi aprobata pentru acelasi ofiter daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute la alin. (3) si a trecut cel putin un an de la data retragerii avizului sau a respingerii cererii de acordare a avizului.

(6) Calitatea de organ de cercetare penala special inceteaza:

a) de drept, la data incetarii raporturilor de serviciu in cadrul Serviciului de Informatii Externe;

b) din motive obiective, la data intrarii in vigoare a ordinului directorului Serviciului de Informatii Externe emis in acest sens;

c) de drept, la data retragerii avizului conform prevazut la alin. (1).

(7) Situatiile prevazute la alin. (6) lit. a) si c) se comunica procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in termen de 5 zile lucratoare de la data incetarii calitatii de organ de cercetare penala special’”.

Redam expunerea de motive (vezi facsimil 3):

„Potrivit prevederilor art. 55 alin. (5) din Codul de procedura penala, adoptat prin Legea nr. 135/2010, ‘Atributiile organelor de cercetare penala speciale sunt indeplinite de ofiteri anume desemnati in conditiile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie’.

Din practica parchetelor militare a rezultat necesitatea efectuarii demersurilor necesare armonizarii cadrului legislativ national, care sa permita reglementarea la nivel de legislatie primara a unei proceduri de desemnare, respectiv avizare, a ofiterilor care au calitatea de organe de cercetare penala speciale, asa cum se prevede spre exemplu pentru Ministerul Apararii Nationale in Legea 273/2023. Astfel, se propune reglementarea la nivelul legii de organizare si functionare a Serviciului de Informatii Externe, a regulilor de desemnare/avizare a ofiterilor care urmeaza sa indeplineasca atributiile de cercetare penala in dosarele penale in care sunt cercetate infractiuni savarsite de cadre militare incadrate in Serviciul de Informatii Externe, in conformitate cu prevederile art. 55 si 57 din Codul de procedura penala.

Lipsa prevederilor legale sus-mentionate atrage imposibilitatea constituirii, pentru viitor, la nivelul Serviciului de Informatii Externe, a unui corp de ofiteri care sa indeplineasca atributii de organe de cercetare penala speciale, aspect de natura a lipsi de eficienta prevederile Codului de procedura penala si a afecta, deopotriva, activitatea parchetelor militare.

Astfel, prezentul demers legislativ propune completarea dispozitiilor Legii nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, cu modificarile si completarile ulterioare, cu o serie de prevederi privind procedura de desemnare, respectiv avizare, a ofiterilor din cadrul Serviciului de Informatii Externe care au calitatea de organe de cercetare penala speciale”.

CES face franjuri maculatura lui Muraru & co.

Prima institutie care a luat atitudine impotriva acestui revoltator proiect de lege este Consiliul Economic si Social, condus de inginerul Sterica Fudulea (foto 2), in avizul nefavorabil emis luni, 15 septembrie 2025.

Chiar daca nu face trimitere explicita la Decizia CCR 51/2016, argumentele CES sunt identice cu cele din considerentele Curtii Constitutionale – si anume: secretizarea specifica unui serviciu de informatii incalca garantiile procedurale pentru suspect / inculpat si, astfel, dreptul la un proces echitabil.

Redam avizul CES (vezi facsimil 4):

„Avizeaza nefavorabil prezentul proiect de act normativ, cu urmatoarea motivare:

– extinderea atributiilor Serviciului de Informatii Externe (SIE) la activitati de cercetare penala contravine arhitecturii constitutionale si standardelor unui proces echitabil;

– natura ierarhica si regimul de secretizare specifice Serviciului de Informatii Externe (SIE) sunt incompatibile cu garantiile procedurale ale drepturilor inculpatului (contradictorialitate, egalitatea armelor, verificabilitatea probelor), iar mecanismele obisnuite de control judiciar devin ineficiente cand probele sunt produse in sfera informatiilor clasificate;

– in absenta unei delimitari stricte intre culegerea de informatii si urmarirea penala, exista un risc major de afectare a legalitatii probelor (lantul de custodie, excluderea probelor ilicite), cu consecinte directe asupra validitatii dosarelor;

– atribuirea unei competente penale unui serviciu de informatii creeaza un precedent institutional periculos, susceptibil de extindere discretionara si de abuz. Parchetele militare au fost infiintate pentru a gestiona cazurile penale din regimul specific al activitatilor militare si de informatii”.

Iordache nu vede refacerea Binomului

Dupa cum spuneam: spre deosebire de Consiliul Economic si Social, care a avizat negativ proiectul de lege, Consiliul Legislativ – condus de fostul ministru al Justitiei Florin Iordache (foto 3) – i-a dat aviz favorabil cu observatii.

Chiar daca unele dintre aceste observatii pot constitui motive de prabusire integrala a proiectului la Curtea Constitutionala, consiliul lui Iordache omite cel mai scandalos aspect al initiativei de act normativ: refacerea Binomului.

Prezentam principalele pasaje din avizul CL (vezi facsimil 5):

„Avizeaza favorabil propunerea legislativa, cu urmatoarele observatii si propuneri: (…)

3. Precizam ca, prin avizul pe care il emite, Consiliul Legislativ nu se pronunta asupra oportunitatii solutiilor legislative preconizate. (…)

7. In ceea ce priveste norma propusa pentru alin. (2), apreciem ca elementele esentiale ale procedurii de acordare / retragere a avizului conform prevazut la alin. (1) al aceluiasi articol, intrucat reprezinta aspecte referitoare la statutul ofiterului, trebuie prevazute la nivel de lege, si nu stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie asa cum se prevede in text. In acest sens, cu titlu de exemplu, precizam ca prin proiect ar trebui sa se stabileasca in mod expres cine are competenta solicitarii avizului conform, respectiv a solicitarii retragerii avizului conform, fiind necesara completarea, in acest sens, a partilor introductive ale alin. (3) si (4). Se impune, de aceea, reanalizarea normei propuse pentru alin. (2) si completarea corespunzatoare a proiectului. (…)

9. La alin. (3) lit. b), pentru un spor de rigoare normativa, propunem reformularea textului, astfel:

‘b) ofiterul nu a fost sanctionat disciplinar cu o sanctiune dintre cele prevazute la art. 35 alin. (1) lit. c) – f) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia cazului in care a intervenit radierea;’.

In plus, la alin. (3), fara a ne pronunta asupra oportunitatii solutiei legislative preconizate, tinand seama de dispozitiile art. 109 alin. (11) din Legea nr. 80/1995, sugeram sa se analizeze daca proiectul nu ar trebui completat cu norme exprese referitoare la situatia ofiterilor mentinuti in activitate in conditiile art. 87 alin. (3) din aceeasi lege.

10. La alin. (4) lit. a), semnalam ca, in lipsa prevederii unor criterii exprese de apreciere, sintagma ‘indeplinirea in mod defectuos a dispozitiilor date de procuror’ nu intruneste cerintele specifice de claritate si previzibilitate. Sugeram, de aceea reanalizarea normei sub acest aspect.

In acest context, semnalam si faptul ca proiectul nu cuprinde reglementari referitoare la modalitatea de evaluare profesionala a ofiterilor desemnati ca organe de cercetare speciale, precum si la raspunderea disciplinara a acestora.

11. La alin. (4) lit. b), pentru un spor de rigoare in exprimare, partea de debut a textului trebuie reformulata, astfel: ‘aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la…’.

In plus, titlul Legii nr. 80/1995 trebuie eliminat din text, intrucat a mai fost redat anterior.

12. La alin. (6), norma propusa pentru lit. b) este neclara, intrucat nu rezulta nici care sunt ‘motivele obiective’ si nici care este obiectul ordinului directorului Serviciului de Informatii Externe la care se refera textul. Este necesara, de aceea, reanalizarea textului si reformularea sa in functie de intentia de reglementare.

13. La alin. (7), trimiterea la dispozitiile alin. (6) lit. c) nu este corecta si trebuie eliminata, intrucat respectiva norma se refera la situatia retragerii avizului conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat comunicarea catre acesta a respectivei situatii nu se justifica. Este de analizat, in acest context, daca norma nu ar trebui sa faca trimitere, pe langa lit. a) a alin. (6) si la lit. b) a aceluiasi alineat.

14. Avand in vedere specificul activitatii ofiterilor care au calitatea de organe de cercetare penala speciale, apreciem ca proiectul ar trebui sa cuprinda si o norma expresa referitoare la interdictia ca organele ierarhic superioare ale acestora sa dea indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala, similar normei din cuprinsul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 273/2023 privind organizarea si functionarea politiei militare, act normativ la care se face, de altfel, referire, in cuprinsul Expunerii de motive”.