Judecatorul CSM Alin Ene (foto) nu iarta regimul Bolojan, amintind opiniei publice ca guvernul PSD-PNL-USR-UDMR ii trateaza pe magistrati ca pe niste dusmani de clasa.

Iesirea lui Ene de vineri, 10 octombrie 2025, vine dupa ce in ziua precedenta premierul Ilie Bolojan declarase ca „rezolvarea pensiilor magistratilor este un jalon (n.r. in PNRR) de care depinde o suma de peste 200 de milioane de euro”.

In replica, membrul CSM ii aminteste prim-ministrului ca acel jalon 215 din PNRR a fost rezolvat deja prin Legea nr. 282/2023. Dincolo de aceasta lege, actualul proiect de act normativ – care asteapta pronuntarea din partea Curtii Constitutionale a Romaniei – nu face decat sa creeze discriminari intre magistrati si celelalte categorii de bugetari, in cazul carora vasta de pensionare nu a fost majorata la fel de brusc ca la judecatori si procurori.

Iata postarea judecatorului Alin Ene de pe Facebook:

„Despre minciuna prin omisiune

Minciuna: ‘Rezolvarea pensiilor magistratilor este un jalon de care depinde o suma de peste 200 de milioane de euro’.

Realitatea: Pensiile de serviciu (nu doar cele ale magistratilor) au fost un jalon in PNRR, insa legea Bolojan nu rezolva problema ridicata de Comisia Europeana la suspendarea platii.

Pensiile de serviciu au fost un jalon in PNRR: jalonul 215. Comisia Europeana a considerat ca acest jalon a fost indeplinit prin Legea 282/2023, lege in vigoare la acest moment.

In ceea ce priveste pensiile magistratilor, aceasta lege prevede pensie de serviciu in cuantum de 80% din media salariilor din ultimii 4 ani de activitate, neputand depasi ultimul salariu in plata si varsta de pensionare la 60 de ani, stabilind si o etapizare a cresterii acesteia. Etapizarea se face prin adaugarea de 4 luni in fiecare an calendaristic de la intrarea in vigoare.

[Pentru comparatie, atunci cand legiuitorul a crescut varsta de pensionare din sistemul public, aceasta s-a facut prin adaugarea de 2 luni pe an. Asadar, cresterea varstei de pensionare a magistratilor se face de doua ori mai repede decat cresterea varstei de pensionare din sistemul public, deci perioada de tranzitie este de doua ori mai mica. A se vedea, in acest sens, o alta dezinformare, a liderului unui alt partid din coalitia de guvernare (n.r. Kelemen Hunor), care declara de curand ca perioada de tranzitie de 10 ani prevazuta pentru magistrati in proiectul primului ministru Bolojan e prea lunga, pentru ca atunci ‘cand cresti varsta de pensionare la oameni (am aflat astfel si ca magistratii nu sunt oameni) nu ai o tranzitie asa de lunga’.]

Prin Decizia CCR nr. 724/2024, impozitarea progresiva a pensiilor de serviciu aflate in plata prevazuta in legea nr. 282/2023 a fost declarata neconstitutionala.

Apreciind ca acea dispozitie era esentiala pentru indeplinirea jalonului 215, Comisia Europeana a revenit asupra evaluarii initiale si a declarat ca fiind neindeplinit jalonul 215, suspendand astfel plata sumei de 231.239.584 Euro.

RECAPITULARE: Comisia Europeana a considerat ca Legea 282/2023 satisface jalonul 215 din PNRR. Cu alte cuvinte, a apreciat ca dispozitiile privind cuantumul pensiei magistratilor, varsta de pensionare si etapizarea cresterii acesteia, astfel cum sunt astazi in vigoare, indeplinesc cerintele din PNRR.

Ce a solicitat intreaga magistratura in toata aceasta perioada de asediu impotriva justitiei? Nu modificati statutul magistratilor! Mentineti dispozitiile din Legea 282/2023 privind varsta de pensionare, etapizarea si cuantumul! Cu alte cuvinte, am cerut Guvernului Bolojan sa mentina dispozitiile evaluate pozitiv de Comisia Europeana pe jalonul 215 din PNRR! NU am solicitat pensionarea la 48 de ani si NU am solicitat pensie mai mare decat salariul. Dar pentru manipularea opiniei publice, sigur ca ajuta mutarea discutiei in aceste directii.

In fapt, astfel cum rezulta din scrisoarea Comisiei, singurul motiv pentru care aceasta a suspendat plata din PNRR a fost esecul statului de a reduce pensiile de serviciu aflate deja in plata (toate pensiile de serviciu aflate in plata, nu doar cele ale magistratilor).

Cu alte cuvinte, pentru a atinge jalonul 215 din PNRR ce trebuia sa faca Executivul? Sa gaseasca o modalitate constitutionala de a reduce pensiile aflate in plata! Sau, daca nu exista o atare modalitate, sa explice acest lucru si sa isi asume modalitatea defectuoasa in care tot el (statul roman) a redactat si acceptat obligatiile din PNRR. Pentru ca PNRR este, in definitiv, un contract incheiat de stat. Acest contract nu este superior Constitutiei Romaniei. Si la fel ca in cazul contractelor obisnuite, care, desi reprezinta ‘legea partilor’, nu pot sa contravina legilor statului, nici acest contract al statului nu poate sa contravina Constitutiei. Pentru ca, la fel de bine, cei care au redactat acest contract puteau sa isi asume obligatia de a instaura dictatura in Romania ori de a renunta la suveranitatea statului si de a preda in totalitate puterea legislativa si executiva interna catre un alt stat european mai ‘priceput’. Asta nu insemna ca daca o minte luminata a gandit astfel lucrurile, trebuie sa mergem inainte pe acea cale.

Ce a facut insa Executivul? A vazut in scrisoarea Comisiei un cec in alb pentru a modifica orice crede de cuviinta in privinta statutului magistratilor. Si doar al magistratilor, nu al tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu, pentru ca, deh, dusmanul de clasa!

In consecinta, prin ‘proiectul BOLOJAN’, Executivul nu ia nicio masura de reducere a pensiilor aflate in plata, nu incearca sa identifice modalitati constitutionale pentru indeplinirea sarcinii trasate de Comisie si de care depindea atingerea jalonului 215 din PNRR, dar modifica alte dispozitii ale legii, pe care Comisia Europeana le-a considerat deja ca fiind in acord cu obligatiile asumate in PNRR.

Asadar, ce se va intampla in cazul in care legea Bolojan trece de filtrul CCR? Va atinge Executivul jalonul din PNRR, conform cerintelor Comisiei? Din perspectiva unui jurist, pare ca rezolvarea propusa de guvern (legea Bolojan) este complet straina de cerinta (scrisoarea Comisiei).

Din perspectiva unui politician, probabil ca lucrurile se vad altfel. Tema de campanie e buna, prinde la public, facem baie de multime.

Dar oare se mai termina vreodata campania electorala, ca sa putem incepe sa abordam si problemele reale din Justitie?”