Judecatorii Alin Ene si Claudiu Dragusin (foto dreapta-stanga) din Consiliul Superior al Magistraturii au pus-o la respect pe vicepremiera Oana Gheorghiu dupa ce ministresa fara portofoliu din guvernul Ilie Bolojan si-a varsat fierea pe pensiile magistratilor, comparandu-le cu schema piramidala Caritas si clamand populist ca aceste sume pot fi luate „de la gura unui copil care se culca flamand, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”(click aici pentru a citi).

In replica, in doua mesaj publicate pe Facebook (aici, respectiv aici) duminica, 9 noiembrie 2025, cei doi reprezentanti ai judecatoriilor in CSM au demontat retorica populista a fostei ONG-iste.

Discurs ceausist

In primul rand, judecatorul Ene a comparat discursul Oanei Gheorghiu cu cel folosit de catre Nicolae Ceausescu, magistratul CSM subliniind ca dictatorul comunist a folosit aceasta retorica a „elitelor parazitare” ca pe un instrument de control.

Totodata, Alin Ene a subliniat ca propaganda Oanei Gheorgiu se poate oricand intoarce nu doar impotriva ei, ci impotriva intregului cabinet Bolojan, care oricand poate fi luat la intrebari in legatura atat cu cei 1,5 milioane de euro care ar fi facut obiectul traficului de influenta pe langa premier, cat si cu alti bani pe care Guvernul si Parlamentul i-au spart in ultimii ani: pe vaccinuri, pe esarfe si butoni cu pietre semipretioase, pe subventiile partidelor etc.

ONG-eala pe bani multi

La randul lui, judecatorul Dragusin a evidentiat ipocrizia Oanei Gheorghiu, care nu este in masura sa se manifeste impotriva pensiilor magistratilor, din moment ce ea insasi poate fi acuzata ca a facut caritate pe bani frumosi, incasand un salariu lunar de peste 22.000 de lei de la Asociatia „Daruieste viata”, chiar in timp ce ONG-ul contribuia la ridicarea unei cladiri in Bucuresti. (Paranteza: Lumea Justitiei subliniaza ca ONG-ul Oanei Gheorghiu nu a ridicat propriu-zis un spital, ci doar o cladire care urmeaza a servi drept aripa a Spitalului „Marie Curie” din Bucuresti.)

Iata postarile celor doi judecatori CSM:

1. Alin Ene:

„Decredibilizarea justitiei – noul joc de tip ‘Gramada cere varf’ al puterii politice.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales sa isi inceapa mandatul printr-un atac public la adresa independentei justitiei, luand ca tinta statul de drept si escaladand discursul anti-justitie al colegilor din coalitia de guvernare.

Sunt absolut iresponsabile si inacceptabile intr-o democratie etichetarile simplificatoare si discursul care induce ideea ca drepturile magistratilor sunt privilegii ‘luate de la gura cuiva’.

Cateva precizari aparent necesare pentru proaspatul membru al Guvernului:

1. Independenta justitiei nu este un concept abstract si nici un lux ‘platit din gura copiilor flamanzi’. Ea este fundamentul statului de drept, adica temelia pe care fiecare cetatean – indiferent ca este copil, parinte, salariat sau pensionar – isi poate proteja drepturile in fata oricarei puteri: politice, economice ori sociale.

2. Regimul juridic al pensiei de serviciu a magistratilor nu este un ‘privilegiu’, ci o garantie constitutionala, instituita tocmai pentru a proteja judecatorul de orice forma de presiune politica, inclusiv post-cariera.

3. A califica o institutie constitutionala drept ‘Caritas’ echivaleaza cu a pune sub semnul indoielii legitimitatea insasi a functionarii statului de drept.

4. Cand un inalt demnitar exprima opinii care minimalizeaza statutul judecatorului, mesajul transmis societatii este unul de decredibilizare a justitiei ca putere a statului.

5. Este inacceptabila opozitia artificiala intre magistrati si ‘copilul flamand’ sau ‘spitalul fara medicamente’.

A construi o asemenea opozitie artificiala nu este doar manipulare ieftina – este o metoda de antagonizare sociala, o invitatie la resentiment colectiv, o incitare la ura de clasa in forma pura, nedemna de functia de vicepremier.

Este o retorica de divizare sociala, folosita istoric pentru a identifica ‘dusmani interni’ si a canaliza resentimente publice. Nu este limbajul unui demnitar intr-un stat european modern.

Daca alegem sa folosim argumentul emotional al ‘gurii copilului flamand’, atunci acesta se aplica tuturor cheltuielilor publice, nu doar acolo unde ne este util politic.

Pe acelasi rationament – la fel de eronat si abuziv – cineva s-ar putea intreba si despre alte sume celebre:

– Cei 1,2 milioane de lei cheltuiti de Senat pe esarfe si butoni cu pietre semipretioase;

– Sutele de milioane de lei incasate anual ca subventii de partidele politice;

– Miliardul de euro presupus a fi fost achitat pentru achizitionarea de doze excedentare de vaccin anti-Covid, suficiente pentru vaccinarea a 2 Romanii;

– Cei 1,5 milioane de euro presupusi a fi fost achitati pentru o audienta la premierul Romaniei.

Toate acestea unde au lasat o gaura? Cine a suferit pentru aceste privilegii? Cate spitale se puteau construi cu acei bani si cate guri de copii flamanzi ar fi putut hrani?

Este evident ca astfel de abordari ar fi la fel de nedrepte, toxice si nefondate precum cele rostite de doamna vicepremier.

Pentru ca, daca vom privi mai atent, vom observa ca orice activitate care utilizeaza fonduri – fie publice, fie colectate din donatii – presupune optiuni asupra alocarii resurselor.

De aceea, comparatiile simpliste de tipul ‘se ia de aici si se muta acolo’ sunt nu doar inexacte economic, ci si manipulative daca sunt folosite pentru a stigmatiza o profesie.

Altfel, am putea ajunge sa acuzam ca salariul platit din banii donati pentru construirea unui spital face o gaura in construirea spitalului. Absolut aberant! La fel de aberant ca a spune ca pensia unui magistrat creeaza un deficit in bugetul unui spital.

In cel mai bun caz, vom afla ca declaratiile sunt doar ‘opinii personale, exprimate intr-un context emotional’. Dar vicepremierul Romaniei nu vorbeste doar in nume personal. Cand detii o functie publica, fiecare cuvant este purtator de consecinte si trebuie sa dai dovada de masura, responsabilitate si respect pentru principiile statului de drept.

In Romania, retorica ‘elitelor parazitare’ ne-a dus deja intr-un regim totalitar – Ceausescu a folosit-o ca instrument de control. Sa nu repetam istoria, schimband doar ambalajul!

Pentru ca in statul de drept, Guvernul nu denigreaza Justitia. O respecta si o protejeaza”.

2. Claudiu Dragusin:

„Sa dispretuiesti justitia intr-o propozitie, iar in cealalta sa o evoci ca ultim arbitru al drepturilor tale fundamentale, asta da ipocrizie!

Cand ai o problema, cand simti ca drepturile nu iti sunt respectate, tot la justitie te intorci ca ultim resort al drepturilor tale fundamentale.

In rest, e manipulare ieftina, de cea mai joasa factura, e instigarea constienta la linsaj fata de o categorie fundamentala a oricarei democratii, e asmutirea intentionata a unor categorii sociale impotriva altora.

In ultima instanta, e o ipocrizie fara margini.

Dublul standard (cel putin in materie de justitie) a devenit politica oficiala a statului roman: ‘Principiile sunt acele reguli inamovibile care se aplica ori de cate ori imi sunt favorabile. In rest, nu’.

Altfel spus: caritatea se face cu bani (22.000), iar serviciul public se face fara (pentru a ramane bani copiilor flamanzi)”.