UPDATE

Avocatul Marian Nazat a reactionat la pasajul din rechizitoriu in care procurorii Marius Iacob si Gheorghe Cornescu ii critica editorialul publicat de Lumea Justitiei Click aici pentru a citi reactia maestrului Nazat!

—-

Lumea Justitiei prezinta un nou pasaj de noaptea mintii din rechizitoriul pe care procurorii Marius Iacob (foto 1 stanga) si Gheorghe Cornescu (foto 1 dreapta) de la Parchetul General i l-au fabricat lui Calin Georgescu.

De data aceasta, veti vedea cum cei doi anchetatori PICCJ polemizeaza cu avocatul Marian Nazat (foto 2), a carui casa de avocatura il apara pe Georgescu in aceasta cauza.

Concret, Iacob si Cornescu se arata nemultumiti de editorialul „Calin Georgescu si ‘uzurparea’ statului roman ‘de drept’…”(click aici pentru a citi), in care maestrul Nazat face franjuri actul de acuzare ticluit de catre cei procurori de la Parchetul General.

Si mai exact, Marius Iacob si Gheorghe Cornescu pretind ca acuzatiile lor sunt unele cat se poate de serioase, nicidecum exagerate, absurde sau rupte de realitate, asa cum le prezinta avocatul in mod ironic.

Iata principalul pasaj din rechizitoriu (vezi facsimil):

„Gravitatea actiunilor intreprinse de grupul de inculpati condus de Potra Horatiu se impune a fi analizata nu doar prin prisma caracterului ilegal al activitatilor planificate (participarea la manifestatii avand asupra lor obiecte periculoase, intreprinderea de actiuni violente si de creare a unei atmosfere de panica, prin folosirea fara drept a unor articole pirotehnice cu potential distructiv si vatamator, etc.), ci si in contextul mai larg al fragilitatii ordinii democratice in momente de criza institutionala.

Potrivit ansamblului probator, intentia manifesta a membrilor grupului, de a mobiliza forte si de a exploata nemultumirea colectiva provocata de anularea alegerilor vizeaza nu o simpla reactie civica, ci o forma de presiune organizata asupra mecanismelor constitutionale, cu potential destabilizator.

Comparativ, in jurisprudenta recenta a altor state cu democratii consolidate a fost subliniat acest tip de pericol, al utilizarii premeditate a furiei publice drept vehicul pentru violenta strategica, cu scopul de a bloca functionarea normala a autoritatilor publice.

Astfel, actiunile grupului cercetat in prezenta cauza, coordonante de catre inculpatul Potra Horatiu intr-un moment de vulnerabilitate nationala si beneficiind de sprijinul moral si material din partea inculpatului Georgescu Calin, au urmarit influentarea si intimidarea autoritatilor prin forta, planificarea presupunand suprapunerea pe un moment de emotie colectiva generat de anularea alegerilor.

Prin instrumentalizarea crizei politice reale pentru scopurile antistatale, membrii grupului au depasit, cu intentie si in mod constient, sfera libertatii de exprimare sau a dreptului la protest, intrand in zona conduitelor ilicit penale impotriva ordinii constitutionale.

Fara indoiala ca, avand in vedere gravitatea acuzatiilor, se impune o analiza extrem de riguroasa, documentata si lipsita de ambiguitati, menita sa clarifice faptele si implicatiile acestora.

Cu toate acestea, in locul unei asemenea abordari, o parte a discursului public, inclusiv anumite voci preluate in presa, a optat pentru minimalizarea gravitatii situatiei, apeland la ironii, paralele istorice fortate sau interpretari subiective care deturneaza atentia de la esenta problemei. O evaluare atenta si obiectiva conduce insa la concluzii diferite, punand in lumina aspecte ingrijoratoare ce merita o dezbatere responsabila, nu bagatelizare.

Spre exemplificare, tinand seama inclusiv de forma si cadrul de exercitare a profesiei de avocat de catre unul dintre aparatorii unuia dintre inculpatii din prezenta cauza, observand si analizand din perspectiva contrarietatii cu acuzatia penala a argumentelor expuse in cuprinsul articolului semnat de avocatul Marian Nazat, intitulat ‘Georgescu Calin si uzurparea statului roman de drept’, preluat pe site-ul luju.ro in 3 septembrie 2025, se constata ca abordarea pamfletara si stilul literar substituie analiza juridica riguroasa extrem de necesara.

In concret, articolul se pozitioneaza ferm in directia minimalizarii faptelor deosebit de grave ce fac obiectul cercetarilor, bazandu-se in acest sens pe o serie de deficiente ale argumentatiei si comparatii istorice nefondate.

In mod sistematic, autorul adopta un ton ironic si reductiv fata de acuzatiile formulate, sugerand ca acestea ar fi exagerate, absurde sau rupte de realitate.

Aceasta abordare ignora faptul ca, potrivit ansamblului probator, in cauza este vorba despre elemente de natura penala concrete, si nu despre simple opinii politice sau gesturi simbolice.

Ignorarea unor elemente dovedite privind existenta unui plan organizat de deturnare a unor proteste in actiuni violente; a unui arsenal de obiecte periculoase (bricege, pumnale, pistoale, bastoane telescopice, materiale pirotehnice) cu potential de a genera confruntari directe cu fortele de ordine sau cu alti participanti la manifestatii precum si a unei strategii de influentare emotionala si manipulare prin informatii false, aspecte care pot constitui forme indirecte de incitare la violenta si afectare a stabilitatii institutionale, constituie o eroare de judecata.

In continuare, o parte centrala a articolului o reprezinta paralela intre cazul lui Georgescu Calin si procesele legionare sau alte episoade de represiune din perioada comunista ori interbelica.

Or, din punct de vedere istoric si juridic, aceasta paralela este profund viciata, comparatiile cu procesele politice din anii ’30-’50 ignorand contextul fundamental diferit in care ne aflam astazi, si care presupune existenta unor garantii procedurale solide, acces la instante internationale, presa libera, drept de aparare si pluralism politic real; un sistem judiciar care beneficiaza de independenta institutionala, confirmata in repetate randuri de organisme internationale, apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana si la Consiliul Europei, s.a., iar evocarea unor represiuni din regimuri autoritare, in scopul relativizarii unei anchete penale desfasurate in cadrul unui stat de drept, nu poate reprezenta decat o forma de mistificare istorica si de incercare de subminare a increderii publicului in justitie.

Analizand in acest spectru ansamblul probator se constata ca acesta fundamenteaza concluzia ca actiunile desfasurate in datele de 07 decembrie 2024 – 08 decembrie 2024 si care se circumscriu elementului material al infractiunii analizate, au pus in pericol securitatea nationala”.