Avocata Elena Radu (foto) avertizeaza ca riscam sa ne intoarcem in perioada 2014-2018, in epoca de glorie a abuzurilor Directiei Nationale Anticoruptie impotriva judecatorilor – abuzuri pe care Inspectia Judiciara si CSM le-au constatat ca atare inca din 2019, iar Lumea Justitiei le-a prezentat la acea vremein serialul „Magistratura sub cizma DNA”(click aici pentru ultimul episod).

Luarea de pozitie a avocatei de miercuri, 17 septembrie 2025, vine dupa ce Lumea Justitiei a dezvaluit ca judecatoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timisoara a fost interceptata si filata in 2025 de catre procurorii Marius Iacob si Gheorghe Cornescu de la Parchetul General pentru simplul fapt ca in 2019 discutase cu Calin Georgescu(click aici pentru a citi).

Redam postarea Elenei Radu de pe Facebook:

„Dosarul penal impotriva lui Calin Georgescu – varianta scurta

Intai despre cum s-a ajuns ca cercetarea penala sa se faca de Parchetul de pe langa ICCJ – Sectia de urmarire penala

Poate va aduceti aminte stirile cu Potra si ai lui prinsi de politisti ca vin la Bucuresti inarmati ca sa rastoarne ordinea constitutionala. Eh, asta a fost pe 8 decembrie 2024. Erau competente sa cerceteze cauza parchetele din Ploiesti.

Peste 10 zile, la 18 decembrie 2024, Parchetul de pe langa ICCJ s-a sesizat din oficiu, adica s-a autosesizat ca a savarsit Georgescu infractiunea de comunicarea de informatii false si un alt inculpat infractiunea de favorizarea faptuitorului. Ne miram toti ce cauta dosarul la Parchetul de pe langa ICCJ. Au dat comunicat ca este si un magistrat cercetat in dosar.

Eh, si-am aflat din rechizitoriu ce magistrat si de ce: doamna judecator Adriana Stoicescu – si nu asa, degeaba, ci pentru marea infractiune ca se intalnise cu Georgescu, care ii propusese sa fie ministrul Justitiei si l-a refuzat.

Nu stiu sa fi savarsit Georgescu infractiuni in 2019, de au crezut procurorii ca doamna judecator Stoicescu l-a ajutat in 2019, ca sa se autosesizeze in decembrie 2024.

Si doamna judecator Adriana Stoicescu a fost interceptata, localizata, supravegheata audio, video, prin fotografiere, au intrat in biroul sau de judecator si au pus tehnica de inregistrare. Iar asta 3 luni. Totul cu concursul colegilor sai judecatori de la ICCJ. Care dupa ce au dat mandat de supraveghere 1 luna (ianuarie-februarie 2025), dupa 1 luna au mai dat 2 mandate pentru 2 luni.

Toate acestea au reprezentat un abuz impotriva dnei judecator Adriana Stoicescu. Dovada sta faptul ca in final i s-a dat clasare, dar clasarea s-a dat pe ‘nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege fapta de favorizare a faptuitorului’. Adica l-a ajutat pe Georgescu in 2019, dar nu si-a dat seama.

Toata aceasta modalitate de cercetare arata ca ne-am intors in perioada 2014-2018, in care DNA savarsea abuzuri impotriva magistratilor, constatate de Inspectia Judiciara, confirmate de CSM prin Hotararea 225/2019 si ICCJ.

Acum, procurorul de la PICCJ, ca sa isi atraga competenta, in mod abuziv, s-a sesizat din oficiu, a cercetat si a interceptat un judecator.

Aceasta demonstreaza din start ca dosarul este o facatura.

Cum a inceput nebunia?

Pe 08 decembrie 2024, noaptea, un cetatean a sunat la 112, sustinand ca este verisor al unuia din Legiunea Straina si ca au plecat 20 la Bucuresti, inarmati, sa faca prapad. A dat numerele de inmatriculare a autoturismelor si uite asa i-a prins politia. Acest cetatean, ‘apelantul’ la 112, fata de ce scrie in rechizitoriu si cum a reusit politia sa opreasca rasturnarea ordinii constitutionale, se presupune ca stia multe si trebuia sa fie martor-cheie in dosar. Insa procurorul zice ca este persoana neidentificata. Deci cu 112, care stie numar de telefon, localizare, parchetul nu l-a gasit pe martorul-cheie.

Ordinea constitutionala se rasturna de 21 de zmei inarmati cu ‘cutite tip briceag, pumnale, cutite cu lama lunga, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare si cozi de topoare, a doua pistoale si a unui numar total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4‘.

Cum l-au bagat pe Georgescu in propozitie?

Procurorul zice ca in dimineata zilei de 07 decembrie 2024, Georgescu a avut o intalnire conspirativa, in conditii de clandestinitate, la Ciolpani, in cadrul Centrului de echitatie Jbara Horses, unde s-a intalnit cu Potra si altii de-ai lui.

Nimeni nu stie ce s-a discutat in cadrul acestei intalniri. Procurorul a audiat ca martori doi chelneri, care au spus ca au observat ca toti cei prezenti erau stresati si preocupati, si au presupus ca discutiile lor ar putea avea legatura cu anularea alegerilor, ca au tacut cand au intrat in incapere, ca Georgescu nu i-a lasat sa toarne ceaiul in pahare si sa bage lemne in soba si le-a facut semn ca pot sa plece.

Din cauza comportamentului lui Georgescu, sosirea treptata a participantilor la intalnire si alte balarii invocate in rechizitoriu, procurorul a presupus ca Georgescu Calin si Potra Horatiu au pus in discutie un plan conform caruia acesta din urma, impreuna cu persoane din cercul sau relational – cu pregatire militara sau capacitati operative specifice pregatirii militare – urmau sa desfasoare in data de 08 decembrie 2024 in municipiul Bucuresti, in contextul unor actiuni de protest, actiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pasnic al actiunilor de protest in manifestatii caracterizate prin violenta, strategia urmarind, prin contagiune emotionala si comportamentala dublata de manipularea emotiilor colective, in contextul unui moment de maxima tensiune sociala, schimbarea ordinii constitutionale ori ingreunarea sau impiedicarea exercitarii puterii de stat.

Pe aceasta presupunere, procurorul l-a acuzat pe Georgescu de complicitate la tentativa de comitere a unor actiuni impotriva ordinii constitutionale. Martori–cheie: chelnerii care nu au auzit nimic.

Insa Georgescu trebuia sa faca si el ceva efectiv ca sa il ajute pe Potra, ca sa fie complice.

Uite asa, a luat procurorul 2 declaratii politice ale lui Georgescu de la Realitatea, emisiunea ‘Culisele statului paralel‘, din 07 dec si 12 dec 2024. Una era dinainte de marea tentativa de atac la ordinea constitutionala, alta nu.

Si sintetizeaza procurorul declaratiile politice ale lui Georgescu, zicand ca ‘a raspandit catre publicul larg informatii false, materializate sub forma unor alegatii privind intrarea Romaniei in razboiul dintre Federatia Rusa si Ucraina ca plan pentru impiedicarea instalarii presedintelui S.U.A., Donald Trump, si de a lansa afirmatii de natura a afecta increderea populatiei in Ministerul Apararii Nationale si, in mod colateral, apte sa induca teama in randul urmaritorilor din perspectiva posibilei implicari active a Romaniei in conflictul militar aflat in desfasurare‘.

Asa l-a acuzat de infractiunea de comunicare de informatii false, in forma continuata, uitand ca pentru a fi savarsita infractiunea asta trebuia sa dovedeasca ca stia Georgescu ca informatiile sunt false.

Uite asa, cu declaratiile astea a zis procurorul ca il ajuta Georgescu pe Potra sa rastoarne ordinea sociala, deoarece a urmarit sa induca o stare de neliniste profunda in randul populatiei, sa contribuie activ la escaladarea tensiunilor sociale, sa provoace indignare colectiva si, in cele din urma, sa stimuleze revolta populara cu rol de destabilizare a autoritatii statale.

Ce e cu rusii in rechizitoriu?

N-au nicio treaba cu acuzatiile si publicitatea in alegeri. Au fost introdusi la capitolul ‘Consideratii generale privind contextul factual in care s-au desfasurat evenimentele cercetate‘.

Mai mult: rechizitoriul nu are treaba cu ce s-a intamplat pana la 06 decembrie 2024 si anularea alegerilor. Acuzatiile din rechizitoriul vizeaza strict perioada de dupa anularea alegerilor, incepand cu 07 decembrie 2024.

Procurorul s-a simtit cu musca pe caciula si a simtit necesar ca in Rechizitoriu sa scrie un drept la replica raportat la articolul avocatului Marian Nazat, intitulat ‘Georgescu Calin si uzurparea statului roman de drept‘, distrugand rationamentul avocatului si sustinand ca paralela intre cazul lui Georgescu Calin si procesele legionare sau alte episoade de represiune din perioada comunista ori interbelica este profund viciata, comparatiile cu procesele politice din anii ’30-’50 ignorand contextul fundamental diferit in care ne aflam astazi, si care presupune existenta unor garantii procedurale solide, acces la instante internationale, presa libera, drept de aparare si pluralism politic real; un sistem judiciar care beneficiaza de independenta institutionala, confirmata in repetate randuri de organisme internationale, apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana si la Consiliul Europei, s.a., iar evocarea unor represiuni din regimuri autoritare, in scopul relativizarii unei anchete penale desfasurate in cadrul unui stat de drept, nu poate reprezenta decat o forma de mistificare istorica si de incercare de subminare a increderii publicului in justitie.

Rechizitoriul este de ras, daca n-ar fi de plans si nu ne-ar arata ca securitatea juridica a fiecarui cetatean este in pericol. Aceasta deoarece un procuror cu o imaginatie bogata, caruia ii plac regiile si presupunerile, poate scrie pe o hartie intitulata ‘rechizitoriu‘ orice vrea, probele neavand nicio relevanta pentru el, iar principiul ‘in dubio pro reo‘ (‘orice indoiala profita acuzatului‘) e un simplu basm pentru el”.