Fostul judecator Mihai-Andi Malaliu (foto) de la Tribunalul Bucuresti a explicat vineri, 19 septembrie 2025, de ce exista mari sanse sa se prabuseasca in instanta dosarul pe care procurorii PICCJ Marius Iacob si Gheorghe Cornescu li l-au fabricat lui Calin Georgescu si lui Horatiu Potra.

In primul rand, Parchetul General nu a facut dovada unei complicitati sau a unei instigari concrete la rasturnare a ordinii constitutionale la care s-ar fi dedat Georgescu.

In al doilea rand, este cat se poate de aberanta ideea ca simplul indemn al lui Georgescu catre romani sa iasa la vot, in ciuda anularii alegerilor, poate constitui o fapta penala, adauga Malaliu.

In ceea ce il priveste pe Horatiu Potra, ridicolul atinge cote maxime: Parchetul Inaltei Curti este de parere ca oamenii lui Potra ar fi putut da o lovitura de stat inarmati cu petarde, bricege si spray-uri cu piper. In contrast, Andi Malaliu da exemplul mercenarului francez Bob Denard, care in anii ’70 nu a reusit sa dea o lovitura de stat in Benin, folosind o armata de mercenari mult mai numeroasa si mai bine inarmata.

Iata postarea de pe Facebook a lui Andi Malaliu:

„Despre complicitatea morala, Bob Denard si Benin

Cum am anticipat, Parchetul a retinut complicitatea morala ca forma a presupusei participatii penale a inculpatului Calin Georgescu la presupusa savarsire a faptei prev de art. 32 C.p. rap. la art. 397 al. 2 C.p. de catre inculpatii Horatiu Potra si altii in calitate de autori. Mai exact, a intarit si mentinut rezolutia infractionala a numitului Horatiu Potra de a da ceea ce rechizitoriul numeste ‘o tentativa de lovitura de stat’.

Primul fapt semnificativ: fata de ceea ce era in dosar, Parchetul n-a putut retine fata de inculpatul Calin Georgescu instigarea (adica faptul ca el i-a determinat pe mercenari sa treaca la actiune) si nici complicitatea materiala, adica faptul ca i-a ajutat pe acestia in mod fizic, palpabil.

Cel mai usor de inteles act de complicitate materiala e acesta: Ionescu fura bunurile, iar Popescu, stiind ce face Ionescu, inteles cu acesta si dorind ca furtul sa reuseasca, sta ‘de sase’ si asigura paza.

Nimic din toate astea. Spre deosebire de complicitatea materiala, care e ‘pe fapte’, sa zicem asa, complicitatea morala e ‘pe vorbe’. (Incerc sa evit o expunere didactica, juridica, pentru o mai usoara intelegere.)

Pentru a stabili daca exista complicitatea morala, trebuie sa se stabileasca exact ce s-a discutat, pentru a se vedea daca s-a realizat, prin cuvintele folosite, o intarire sau o mentinere a rezolutiei infractionale. Or, observam ca Parchetul nu are continutul discutiilor purtate intre Calin Georgescu si participantii la intalnirea din 7 decembrie 2024. Lucrul e important, deoarece in dreptul penal orice dubiu se interpreteaza in favoarea inculpatului. Cu alte cuvinte: in lipsa unor dovezi irefutabile din partea Parchetului ca la intalnire s-ar fi planuit tentativa de lovitura de stat, devin plauzibile si alte situatii (ca nu s-a discutat despre asta, ca inculpatul Calin Georgescu n-a fost de acord sau nici macar nu a stiut ce urmau sa faca ceilalti).

Pentru a arata ca a existat un plan si a existat coeziunea de intentie intre Calin Georgescu si ceilalti, Parchetul il acuza pe cel din urma ca, la o emisiune TV din seara zilei de 7 decembrie 2024, ar fi raspandit stiri alarmiste privind o presupusa implicare a Romaniei in razboi. Totusi, trebuie observat ca si alte persoane (de pilda, Andrei Caramitru, pe 13 septembrie 2025) au afirmat ca Romania este sau va fi in razboi, ba chiar e atacata din toate partile, fara ca vreo autoritate sa reactioneze.

O alta acuzatie adusa inculpatului Calin Georgescu e ca a indemnat cetatenii sa iasa la vot pe 8 decembrie 2024, desi alegerile fusesera anulate. Aici Parchetul trebuie sa dovedeasca mai presus de orice indoiala ca acest indemn a reprezentat o veriga a presupusului plan stabilit anterior, cu atat mai mult cu cat inculpatul n-a repetat acest indemn si, mai ales, n-a chemat la manifestari de protest (care nici nu s-au intamplat), desi tot Parchetul sustine ca organizarea unor proteste la care sa se intample tulburari era o parte a planului de actiune anterior convenit.

O alta problema la care actul de acuzare nu raspunde e cum spera inculpatul Horatiu Potra sa realizeze o lovitura de stat cu alti 21 de oameni inarmati, conform actului de acuzare, intre altele, cu petarde, bricege si spray-uri cu piper.

Aici fac putina istorie si o sa vedeti unde vreau sa ajung. Ca sursa, mentionez cartea domnului Dumitru Constantin: ‘Procesul Mercenarilor’ (Editura Albatros, 1989). Autorul respectiv numeste faptele ‘Operatiunea Tango-Echo’ din 15 ianuarie 1977. Google, in pagina dedicata lui Mathieu Kerekou, care era presedintele statului Benin in acel timp (n.r. in perioadele 1972-1991 si 1996-2006), mentioneaza tentativa de puci efectuata de mercenarii condusi de Bob Denard sub numele de ‘Operatiunea Creveti’ din 17 ianuarie 1977. Prin urmare, sunt nevoit sa ma refer la cartea domnului Dumitru Constantin, care a abordat subiectul mai pe larg. Un politician numit Gratien Pognon, conducatorul unui ‘Front de Eliberare a Poporului din Dahomey’ (fostul nume al statului Benin) vrea sa rastoarne guvernul presedintelui Mathieu Kerekou si-l angajeaza in acest sens pe Bob Denard. Acesta recruteaza si antreneaza in total 61 de oameni. Cum se putea da o lovitura de stat cu 61 de oameni? Se sconta pe efectul surprizei, in conditiile in care armata benineza avea numai 6.000 de oameni, din care multi erau pe camp la stransul recoltei, deci in capitala erau putini soldati. In plus, rezervele de munitie erau concentrate intr-o singura cazarma si se spera ca prin ocuparea ei fortele armate benineze sa ramana fara munitie. In sfarsit, mercenarii aterizeaza pe aeroportul din Cotonou, ataca obiectivele stabilite, fara ca la inceput sa li se opuna rezistenta. Totusi, dandu-si seama ca atacatorii sunt putini, soldatii se regrupeaza si operatiunea lui Bob Denard se incheie cu un esec lamentabil.

Si acum se ridica intrebarea: Daca Bob Denard n-a realizat cu 61 de oameni inarmati cu arme adevarate (mitraliere, grenade, bazooka), in conditii mult mai usoare, o lovitura de stat, este de crezut ca Horatiu Potra ar fi incercat acelasi lucru cu 21 de oameni, intr-un oras cu peste 2 milioane de locuitori, cu o armata numeroasa, bine echipata, intr-un stat-membru NATO si UE, folosind petarde, bricege si spray-uri cu piper?”