Procurorii Marius Iacob si Gheorghe Cornescu (foto 2 stanga-dreapta) de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie dovedesc inca o data ca asa-numitul lor rechizitoriu impotriva lui Calin Georgescu este mai degraba o compunere scolara decat un act de acuzare.

De data aceasta, cei doi anchetatori au inserat in document un pasaj dintr-un text intitulat „Justitia ca putere publica in statul de drept”, scris de catre fostul judecator Cristi-Vasilica Danilet (foto 1) si publicat peJuridice.ro in 31 decembrie 2009, pe vremea cand actualul pensionar era vicepresedintele Judecatoriei Oradea.

Nu doar ca tandemul Iacob-Cornescu a citat din Vasilica Danilet, dar procurorii au preluat pasajul fara sa puna ghilimele si fara sa indice sursa. Asadar, au plagiat.

Dezvaluirea a fost facuta luni, 29 septembrie 2025, de catre jurnalistul Ion Spanu in Cotidianul.ro.

Redam pasajul din rechizitoriu copiat de la Danilet (vezi facsimile 1 si 2):

„Asa cum s-a mai aratat, in cadrul societatii coagulate relatiile politice presupun existenta unor institutii. Acestea sunt denumite in mod generic stat.

Puterea astfel institutionalizata este una oficiala si se numeste putere de stat sau putere publica.

Asadar, sintagma ‘putere publica’ are un dublu inteles: pe de o parte organele de stat (puterea este autoritatea publica), iar pe de alta parte prerogativa acestor organe de a impune o anumita conduita destinatarilor regulilor (puterea este un act de conducere ce se realizeaza prin constrangere, care presupune emanarea unor norme juridice).

In acest context, prin putere publica se intelege ansamblul de institutii si relatii de putere reglementate juridic. Caracteristicile puterii publice, asa cum au fost acestea stabilite de doctrina, sunt urmatoarele:Legitimarea ei consta in reguli care au ca obiectiv guvernarea:

– Autoritatea o are institutia guvernarii si nu guvernantii ca indivizi;

– Puterea publica este putere ce apartine intregii societati;

– Este o putere politica impunand relatii de conducere intre guvernanti si guvernati;

– Are ca premisa crearea si aplicarea normelor juridice;

– Este unica, titularul ei fiind exclusiv poporul, Functiile sale insa se indeplinesc de aparatul de stat prin organisme autonome, pentru a impiedica exercitarea arbitrara a puterii;

– Este suverana: se organizeaza si se exercita fara nici un fel de imixtiuni, spre deosebire de alte puteri de fapt, neetatice”.

Prezentam fragmentul din articolul lui Vasilica Danilet (vezi facsimile 3 si 4):

„Asa cum am aratat, in cadrul societatii coagulate relatiile politice presupun existenta unor institutii. Acestea sunt denumite in mod generic STAT. Puterea astfel institutionalizata este una oficiala si se numeste putere etatica sau putere publica.

Asadar, sintagma ‘puterea publica’ are un dublu inteles: pe de o parte organele de stat (puterea este autoritatea publica), pe de alta parte prerogativa acestor organe de a impune o anumita conduita destinatarilor regulilor (puterea este un act de conducere ce se realizeaza prin constrangere, care presupune emanarea unor norme juridice).

In acest context, prin putere publica se intelege ansamblul de institutii si relatii de putere reglementate juridic. Caracteristicile puterii publice, asa cum au fost acestea stabilite de doctrina, sunt urmatoarele:

– legitimarea ei consta in reguli care au ca obiectiv guvernarea;

– autoritatea o are institutia guvernarii si nu guvernantii ca indivizi;

– puterea publica este putere ce apartine intregii societati;

– este o putere politica impunand relatii de conducere intre guvernanti si guvernati;

– are ca premisa crearea si aplicarea normelor juridice;

– este unica, titularul ei fiind unic si exclusiv: poporul. Functiile sale insa se indeplinesc de aparatul de stat prin organisme autonome, pentru a impiedica exercitarea arbitrara a puterii.

– este suverana: se organizeaza si se exercita fara nici un fel de imixtiuni, spre deosebire de alte puteri de fapt, neetatice”.