Judecatorii romani au un triplu angajament, care in realitate nu este decat expresia unei singure fidelitati, si anume fidelitatea fata de ideea de dreptate. Este vorba despre un angajament al judecatorului roman fata de ordinea constitutionala nationala, fata de dreptul Uniunii Europe si fata de sistemul conventional al drepturilor omului.

Ideile au fost enuntate de judecatoarea Hermina Iancu (foto), vicepresedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la Conferinta judecatorilor internationali 2025, care a avut loc Facultatea de Drept a Universitatii din Craiova.

Iata mesajul vicepresedintei ICCJ Hermina Iancu:

“Suntem onorati sa participam la aceasta conferenta alaturi de judecatori ai Curtii de Justitie a Uniunii Europene si ai Curtii Europene a Drepturilor Omului.

In fata acestor doua instante care definesc, fiecare in felul sau, constiinta juridica a Europei, judecatorul national invata sa priveasca dreptul nu doar ca pe un sistem de norme, ci ca pe un limbaj comun al valorilor fundamentale.

Pentru orice instanta suprema dintr-un stat membru al Uniunii Europene, reflectia asupra valorilor si principiilor care fundamenteaza ordinea juridica nu este un exercitiu teoretic, ci o obligatie a discernamantului judiciar.

In fata noastra, a judecatorilor, se afla o tripla responsabilitate: sa pastram coerenta dreptului intern, sa garantam efectivitatea dreptului Uniunii Europene, si sa respectam standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Aceasta este triada de loialitate juridica care defineste misiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Acest triplu angajament al judecatorului – fata de ordinea constitutionala nationala, fata de dreptul Uniunii Europene si fata de sistemul conventional al drepturilor omului – este, in realitate, expresia unei singure fidelitati: fidelitatea fata de ideea de dreptate.

Judecatorul national nu este un simplu interpret al legii. El este pastratorul echilibrului dintre nivelurile dreptului si dintre valorile care le anima.

El trebuie sa stie sa asculte vocea Constitutiei, sa inteleaga ratiunea dreptului european si sa simta vibratia umana a Conventiei.

Pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta misiune are o rezonanta speciala.

Instanta suprema a Romaniei nu este doar gardianul legalitatii si al unitatii jurisprudentei, ci si interfata naturala intre sistemul juridic national si cel european. In aceasta pozitie, ICCJ are vocatia de a transforma valorile comune – statul de drept, independenta justitiei, echitatea procesului – din principii scrise, in realitati traite.

De aceea, atunci cand vorbim despre valorile si principiile de rang constitutional in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, ne referim, in fond, la substanta ordinii juridice europene: ideea ca legea nu este un scop in sine, ci un instrument al libertatii.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a reusit sa transpuna aceste valori in norme vii – prin hotarari care au dat continut independentei justitiei, proportionalitatii, securitatii juridice, protectiei increderii legitime si statului de drept. In acest efort, judecatorul national se vede un partener: el asigura coerenta dintre principiile europene si ordinea constitutionala proprie, aducand echilibru intre universal si specific, intre integrare si identitate juridica.

In acelasi spirit, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat substanta unei alte dimensiuni a acestui edificiu comun: dimensiunea umana a dreptului.

Daca CJUE structureaza rational ordinea juridica europeana, CEDO ii confera sens moral si umanitate, reamintindu-ne ca echitatea si demnitatea persoanei trebuie sa ramana masura oricarei decizii judiciare. Judecatorul naţional este chemat sa asigure, in fiecare cauza concreta, transpunerea principiilor conventionale in realitatea dreptului intern, pentru ca drepturile recunoscute de Conventie sa devina efectiv protejate si traite.

Toate aceste dimensiuni – valorile constitutionale, echitatea procesului penal, dialogul jurisdictional – converg intr-o singura idee:

Justitia moderna este un exercitiu de echilibru dintre lege si valoare, dintre rigoare si umanitate, dintre autonomia nationala si responsabilitatea europeana.

Rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie este acela de a unifica nu doar jurisprudenta, ci si spiritul dreptului, de a veghea ca echitatea si proportionalitatea sa nu devina concepte goale, ci repere vii ale actului judiciar.

Intr-o Europa a pluralismului, justitia noastra ramane limbajul comun al valorilor. Iar acest limbaj, rostit cu demnitate, devine garantia cea mai sigura a libertatii noastre”.