Inalta Curte de Casatie si Justitie a reactionat marti, 28 octombrie 2025, dupa declaratiile facute de vicepremierul Kelemen Hunor, care a dezvaluit ca proiectul de lege a fost trimis informat la ”Curte” spre analiza, inainte de a fi adoptat de guvern. Reactia ICCJ are loc in contextul in care pentru a se incerca ascunderea realitatii – avand in vedere ca oferirea de consultanta de catre judecatorii CCR pe un proiect ce urma sa fie analizat oficial se sanctioneaza cu pierderea mandatului (click aici pentru a citi) – anumite canale media ce fac parte din propaganda guvernamentala au lansat pe piata varianta ca de fapt Kelemen Hunor nu s-ar fi referit la Curtea Constitutionala, ci la Inalta Curte de Casatie si Justitie.O varianta ce nu poate fi sustinuta, in conditiile in care Kelemen Hunor face distinctia clara intre magistrati si curte, explicand ca au existat consultari cu magistratii si o trimitere a proiectului la Curte, fiind clar, din punctul nostru de vedere, ca se refera la Curtea Constitutionala, nu la Inalta Curte:”In momentul in care a fost proiectul pe agenda coalitiei si dupa aceea a fost pe agenda Guvernului si a venit in Parlament, toata lumea a fost de acord cu varianta propusa de Guvern, cu cresterea varstei de pensionare, ma rog, vechimea la 35 de ani, 70 la suta din venitul net pensia si perioada de tranzitie de 10 ani. Intr-adevar, a existat o discutie sa fie de 15 ani, dar Guvernul, in primul proiect care a fost trimis la Curte in mod informal pentru analiza, a pus 10 ani. Si la consultarile cu magistratii a fost tot 10 ani. In Parlament nimeni n-a avut amendament de 15 ani la perioada de tranzitie. Apoi s-a intamplat ce s-a intamplat la Curtea Constitutionala”.

In plus,un asemenea scenariu – ca ICCJ sa isi dea acordul pe proiectul de lege care urma sa fie adoptat de Guvern – nu are logica, avand in vedere ca Inalta Curte este cea care a sesizat CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor. Iar in exceptia de neconstitutionalitate ICCJ a invocat nu doar motivul extrinsec pentru care proiectul a picat la CCR (lipsa avizului CSM), ci si motive de fond, precum grave incalcari a zeci de decizii CCR. Cum putea oare ICCJ sa valideze un proiect considerat apoi chiar de ICCJ ca fiind plin de derapaje de la lege si Constitutie?

Totodata, cine de la ICCJ si-ar fi permis sa isi dea acordul pe proiectul de lege al Guvernului stiind ca acesta nemultumea toti judecatorii ICCJ, dovada fiind ca sesizarea la CCR a fost votata in unanimitate de magistratii instantei supreme?

Revenind la pozitia ICCJ, prin comunicatul de presa semnat de presedinta instantei supreme Lia Savonea (foto), Inalta Curte dezminte ca si-ar fi dat acordul sau ar fi validat proiectul de lege privind pensiile magistratilor, inainte ca acesta sa fie adoptat de Guvern. ICCJ transmite ca orice insinuare ca instanta suprema ar fi acceptat forma proiectului de lege adoptata de Guvern nu face decat sa afecteze increderea publica in independenta justitiei.

Iata replica ICCJ:

“Comunicat de presa privind afirmatiile referitoare la un presupus acord al Inaltei Curti asupra proiectului de lege privind pensiile magistratilor

Inalta Curte de Casatie si Justitie respinge categoric afirmatiile vehiculate in spatiul public potrivit carora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat in vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistratilor. Declaratiile recente, inclusiv cele facute de domnul Hunor Kelemen, care lasa impresia ca asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Inaltei Curti, nu corespund realitatii si risca sa afecteze increderea publica in independenta justitiei.

Inalta Curte reaminteste ca, potrivit Constitutiei si legii, nu are atributii de avizare a proiectelor legislative. O consultare informala nu poate fi interpretata ca un acord institutional si nici ca o validare a continutului unui proiect de lege.

Inalta Curte a respins cu fermitate, in mod constant, orice initiativa legislativa care ar fi fost de natura sa slabeasca statutul sau independenta magistratului.

Atribuirea catre instanta suprema a unui rol de ‘consilier legislativ’ al Guvernului sau Parlamentului reprezinta o deformare grava a ordinii constitutionale si o atingere adusa principiului separatiei puterilor in stat.

Inalta Curte de Casatie si Justitie reafirma cu fermitate ca nu a abandonat si nu va abandona niciodata rolul sau constitutional, iar magistratii din Romania trebuie sa aiba convingerea ca independenta lor nu poate fi negociata sau folosita ca pretext in dispute politice.

Presedintele

Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Judecator Lia Savonea”.