Curtea Constitutionala a Romaniei a dezvaluit luni, 20 octombrie 2025, motivul pentru care a admis sesizarea de neconstitutionalitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie referitoare la proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (click aici pentru a citi).

CCR nici nu a mai analizat pe fond proiectul de lege, ci a stabilit neconstitutionalitatea pe motive extrinseci. Mai exact, CCR a constatat ca Guvernul Bolojan a incalcat legea atunci cand a adoptat proiectul fara a avea avizul CSM.

Potrivit comunicatului de presa al CCR, sesizarea de neconstitutionalitate formulata de ICCJ a fost admisa dupa ce s-a stabilit ca Guvernul nu a respectat termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului de catre CSM, prevazut de Legea nr.305/2022.

In ceea ce priveste fondul proiectului de lege, asupra caruia CCR nu s-a propnuntat, trebuie spus ca si acesta contine nenumarate probleme de neconstitutionalitate, dupa cum Inalta Curte si Consiliul Legislativ au explicat. Practic, daca Guvernul va cere avizul CSM si va adopta din nou proiectul de lege sub aceeasi forma, nu exista vreo sansa sa obtina o decizie favorabila din partea CCR, care va declara neconstitutional proiectul inclusiv pe fond.

Redam comunicatul CCR:

“Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu in ansamblu este neconstitutionala.

Rezumat

Curtea Constitutionala a stabilit ca, in cauza de fata, Guvernul si-a angajat raspunderea asupra Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constitutie, intrucat a reglementat un domeniu omogen de relatii sociale si a justificat atat urgenta, cat si necesitatea adoptarii legii.

De asemenea, a constatat ca este de competenta legiuitorului sa aprecieze asupra frecventei modificarilor realizate in domeniul pensiilor de serviciu si, prin urmare, legea criticata nu incalca art.1 alin.(3) si (5) raportat la art.16 si art.124 alin.(3) din Constitutie.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neasteptarea curgerii de catre Guvern a intregului termen de 30 de zile necesar obtinerii acestuia incalca art.1 alin.(3) si (5) raportat la art.133 alin.(1) si art.134 alin.(4) din Constitutie.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseci, Curtea a constatat ca:

-angajarea raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, asupra unui proiect de lege este un aspect de natura constitutionala al raporturilor dintre Guvern si Parlament, realizandu-se, astfel, atat controlul parlamentar, cat si actul de legiferare in sine. Reglementarile adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect si scop unitar, respectiv masuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justitiei. Urgenta si necesitatea adoptarii legii au avut in vedere evitarea accentuarii dezechilibrului bugetar si a obligatiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului National de Redresare şi Rezilienta;

-caracterul succesiv al unor reforme sau evolutii legislative nu este in sine contrar securitatii juridice atat timp cat Parlamentul urmareste in mod coerent atingerea unei finalitati rationale, care sa integreze in mod organic solutiile legislative promovate in dreptul pozitiv. Securitatea juridica nu respinge evolutiile legislative, chiar daca acestea sunt rezultatul unor modificari succesive a legilor, din contra, le permite cu conditia ca acestea sa nu aiba o succesiune rapida in timp si sa nu vadeasca un element arbitrar sau sa puna in pericol drepturile sau libertatile fundamentale ori standarde, principii, valori constitutionale. Mai mult, nicio prevedere constitutionala nu stabileste o interdictie temporala in privinta Parlamentului de a legifera succesiv intr-un anumit domeniu;

-de vreme ce Legea nr.305/2022 stabileste un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de catre CSM, Guvernul, in calitate de initiator al actului normativ criticat, are obligatia de a il respecta.

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajeaza raspunderea Curtii Constitutionale”.