Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor este la fel de neconstitutional si de nelegal ca si proiectul initial, picat la CCR in luna octombrie. Reiese acest lucru cat se poate de clar din avizul negativ al Consiliului Legislativ dat pe proiectul de lege ce urmeaza sa fie asumat de Guvernul Bolojan prin angajarea raspunderii.

Astfel, pe 68 de pagini, Consiliul Legislativ (condus de Florin Iordache – foto) atrage atentia ca pensiile de serviciu ale magistratilor vor exista de jure, dar vor fi suprimate de facto.

Aceeasi institutie avertizeaza ca intrarea in vigoare a unei legi in forma propusa de Executiv va depopula instantele si parchetele, prin pensionari accelerate si demisii, magistratura urmand sa devina o profesie neatractiva.

De asemenea, Consiliul Legislativ demasca minciuna Guvernului, cum ca peste 200 milioane de euro din PNRR vor fi suspendate daca nu vor fi facute modificari la conditiile de pensionare a magistratilor, si subliniaza ca si de aceasta data nu a existat o consultare reala asupra proiectului de lege.

Prezentam cateva pasaje din avizul negativ al Consiliului Legisaltiv pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“Conditiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 au format obiectul unor consultari prealabile consistente, reale, nu formale, fiind agreate de Guvernul Romaniei si Comisia Europeana.

Pe aceste premise, intrucat solicitarea Comisiei Europene nu a vizat in niciun fel modificarea conditiilor de pensionare a magistratilor, interventia normativa propusa sub acest aspect este ab initio lipsita de justificare”.

“Prin urmare, cel putin sub aspectul momentului demararii si al organizarii procedurii de consultare publica, precum si al solicitarii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, dar si al consultarii publice, din ordinea desfasurarii evenimentelor si din documentele publicate reiese indeplinirea incompleta a unor etape din procedura de legiferare, iar nu realizarea unei consultari reale si efective. Asadar, considerentele cuprinse in paragraful 233 din Decizia nr. 479/2025 nu au fost respectate, conducand la concluzia ca etapele procedurale au fost parcurse doar in mod formal si nu in aplicarea reala a principiului cooperarii loiale.

In cadrul procedurii de elaborare a proiectului de lege, executivul nu a tinut cont de observatiile formulate de asociatiile profesionale de profil si de Consiliul Superior al Magistraturii, imprejurare care echivaleza cu absenta unei consultari reale si efective, procedand ca si cum detinea exclusivitatea unei solutii legislative incontestatbile.O asemenea abordare se indeparteaza de exigentele principiului cooperarii loiale intre institutiile statului, care reclama dialog institutional, transparenta si valorificarea expertizei specializate in procesul decizional”.

“La un calcul simplu, se observa ca pentru cei mai multi dintre magistratii din sistem, precum si pentru cei care vor intra in sistem dupa o posibila intrare in vigoare a noii reglementari, si care se vor pensiona la varsta de 65 de ani, dupa 35 de ani de vechime in munca si 25 de ani in profesie, pensia de serviciu va fi doar nominala, va exista de jure si va fi suprimata de facto, deoarece nu va raspunde in niciun caz standardelor constitutionale, europene, dar si internationale”.

“Trebuie observat ca interventiile preconizate asupra Legii nr. 303/2022 si Legii nr. 567/2024 sunt de natura sa genereze repercusiuni grave asupra organizarii instantelor si a parchetelor, in considerarea insecuritatii legislative devenite obicei in aceasta materie si a perspectivei mult prea indepartate de a beneficia de pensia de serviciu, de o maniera similara cu persoane din sistem deja pensionate, deoarece vor avea ca efect reducerea considerabila a numarului de magistrati si de grefieri, care vor iesi din sistem prin pensionari accelerate, cat si prin demisii, dar si scaderea atractivitatii imbratisarii pe viitor a acestor profesii juridice. Ar fi fost necesara realizarea de analize statistice sau comparative complete si concrete, inclusiv intre pensia de serviciu si pensia pentru limita de varsta, cuvenite unui magistrat la 65 de ani, dupa 35 de ani de vechime in munca si 25 de ani de vechime in functie, deoarece s-ar fi observat ca in unele situatii pensia pentru limita de varsta este chiar mai mare, contrar principiului echitatii, care impunea a se avea in vedere conditiile diferite de munca pentru pensionare, alaturi de identificarea unor solutii aplicabile pe termen scurt si lung care sa contrabalanseze consecintele negative ce vor fi atrase de posibila aplicare a masurilor propuse”.

“Semnalam ca prin prezentul proiect sunt vizate exclusiv pensiile de serviciu din sistemul justitiei, desi magistratii reprezinta singura categorie profesionala pentru care pensia de serviciu se bucura de protectie constitutionala, aplicarea unui tratament diferentiat doar acestor categorii profesionale in privinta pensiilor de serviciu, necesitand o justificare corespunzatoare, nu doar o anuntare a unei posibile interventii viitoare si asupra celorlalte pensii de serviciu, astfel incat sa nu se creeze premisele incalcarii art. 16 alin. (1) din Constitutie si sub acest aspect, deoarece egalitatea trebuie asigurata fata de legea in vigoare, nu fata de unul sau mai multe proiecte de lege, a caror constitutionalitate nu se poate aprecia decat dupa adoptare in Parlament.

Asadar, consideram ca nu exista o justificare obiectiva pentru un demers legislativ care sa vizeze doar pensiile de serviciu ale personalului din justitie, cu atat mai mult cu cat impactul bugetar generat de plata acestora este nesemnificativ, in timp ce restul categoriilor de pensii de serviciu, care reprezinta peste 90% din valoarea efortului bugetar pentru plata pensiilor de serviciu, nu sunt vizate de acest demers”.

“Stabilind conditiile de 35 de ani de vechime in munca si implinirea varstei standard de pensionare din sistemul public pentru a beneficia de pensia de serviciu, prin absenta unor trimiteri la norme din Legea nr. 360/2023, in sensul aplicarii acestora si magistratilor, se abate chiar de la principiul contributivitatii si de la exceptiile la acesta, aplicabil in privinta pensionarii pentru limita de varsta.

Astfel, proiectul se raporteaza la vechime in munca si nu la stagiu minim (sau complet) de cotizare, element in functie de care stabileste data de la care se cuvine pensia pentru limita de varsta, alaturi de varsta standard de pensionare.

Referitor la varsta standard de pensionare, la art. 47 se prevede ca aceasta este de 65 de ani atat pentru barbati, cat si pentru femei, dar si ca atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 5, in timp ce stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, dar atingerea acestui stagiu se realizeaza prin cresterea stagiului complet de cotizare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 5.

Din acest punct de vedere, normele propuse nu respecta principiul constitutional al legalitatii sub aspectul calitatii legii, deoarece din redactarea proiectului nu rezulta daca toate aceste esalonari ale atingerii varstei de pensionare si stagiului complet de cotizare au fost avute in vedere si pentru magistrati, dupa cum nu se intelege de ce conditia pentru a beneficia de pensie in cazul magistratilor este aceea de vechime in munca, si nu de stagiu de cotizare contributiv, dat fiind ca esenta contributivitatii este cotizarea, si nu vechimea in munca, ce poate fi recunoscuta si pentru perioade in care nu se realizeaza stagii de cotizare contributive, acestea fiind considerate perioade necontributive, dupa cum nu rezulta nici daca magistratii ar putea opta pentru aplicarea prevederilor mai favorabile din legea generala aplicabila sistemului public de pensii”.

“Proiectul genereaza discriminari si intre judecatorii si procurorii civili si cei militari, care, desi desfasoara activitatea in conditii identice si pot avea vechime si varsta la data intrare in vigoare a noii legi, ar urma sa se pensioneze in conditii substantial diferite. In timp ce magistratii civili vor fi supusi noilor conditii restrictive (pensionare la 65 de ani, vechime de 35 de ani, pensie de 55% din media veniturilor brute, plafonata la 70% din ultimul venit net, eliminarea vechimilor asimilate si o tranzitie inaplicabila celor mai multi), judecatorii si procurorii militari vor continua sa beneficieze de regimul mult mai avantajos prevazut de Legea nr. 223/2015 (pensionare intre 45 si 52 de ani, reducere a varstei cu pana la 13 ani, vechime totala de 25 de ani, dintre care 15 ani in functie, si p[ensie de 65% din media veniturilor brute, fara plafon sub ultimul venit net). Discriminarea devine si mai evidenta in comparatie cu regimul ofiterilor de politie judiciara. Astfel, un ofiter care isi desfasoara intreaga activitate in echipa si sub coordonarea procurorului va putea iesi la pensie la o varsta cuprinsa intre 45 si 52 de ani (in 2035, la finalul perioadei de tranzitie), cu o vechime totala de 25 de ani, dintre care 15 ani in functie, beneficiind de o pensie de 65% din media veniturilor brute si plafonata la ultimul venit net. In schimb, procurorul care l-a coordonat se va putea pensiona abia la 65 de ani, cu o vechime de 35 de ani, dintre care 25 in functie, si va primi o pensie de doar 55% din media veniturilor brute, plafonata la 70% din ultimul venit net – cuantum similar celui al ofiterului, dar obtinut dupa doua decenii in plus de activitate”.

* Cititi aici integral avizul negativ dat de Consiliul Legislativ pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor

* Cititi aici proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor

* Cititi aici Expunerea de Motive a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor