Judecatorul Liviu Odagiu(foto 1)va fi presedintele CSM in 2026, iar procurorul Bogdan Staicu(foto 2) va ocupa functia de vicepresedinte in anul urmator. Cei doi au fost alesi in aceste pozitii joi, 27 noiembrie 2025, de catre Plenul CSM, in unanimitate.

---

In proiectul de candidatura (atasat integral la finalul articolului), judecatorul Odagiu a explicat ca unul dintre obiectivele sale este protejarea in continuare a independentei Justitiei, in conditiile in care sistemul judiciar este supus unor atacuri constante. Atacuri venite din partea anumitor politicieni, care, precizeaza Odagiu, incearca in acest mod doar sa isi atraga capital politic din partea opiniei publice, nu sa provoace o dezbatere reala privind raportul dintre costurile si beneficiile unui sistem de justitie independent:

“Imi propun ca in anul 2026 sa asigur continuitatea necesara in eforturile Consiliului Superior al Magistraturii de a proteja independenta justitiei, in toate componentele sale.

In mod special insa, trebuie avute in vedere acele elemente ale statutului care contribuie la asigurarea independentei financiare a magistratilor, intrucat acestea constituie de cativa ani obiectul unor campanii intense de contestare publica initiate si sustinute de factorul politic.

Sistemul judiciar este supus unor manifestari explicite de ostilitate din partea unor exponenti ai factorului politic, iar astfel de manifestari, generate in mod evident de dorinta de acumulare a capitalului politic si mai putin de necesitatea unei dezbateri reale in cadrul societatii a raportului dintre costurile si beneficiile unui sistem de justitie independent, afecteaza fara indoiala increderea publicului in judecatori si procurori si in activitatea autoritatii judecatoresti.

Din aceasta perspectiva, anul 2025 a reprezentat apogeul atacurilor indreptate impotriva justitiei, in special in contextul reluarii discutiilor cu privire la pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.

Practic, marea majoritate a abordarilor publice pe marginea acestui subiect s-au transformat intr-un nou prilej de denigrare a autoritatii judecatoresti, inducandu-se opiniei publice perceptia falsa ca judecatorii si procurorii ar fi una dintre cauzele dificultatilor bugetare cu care sese confrunta Statul Roman si unii dintre privilegiatii societatii romanesti”.

 

Totodata, in acelasi context, Odagiu a atras atentia ca atacurile impotriva magistratilor au ajuns la un nivel alarmant, existand cazuri de instigari directe la savarsirea unor infractiuni la adresa judecatorilor si procurorilor sau a familiilor acestora:

 

“Campania publica indreptata impotriva magistratilor a generat, asa cum era de asteptat, si consecinte colaterale de o gravitate greu de imaginat si imposibil de acceptat intrun stat de drept. Pe retelele sociale au fost postate si distribuite luari de pozitie de o agresivitate fara precedent la adresa magistratilor, care au vizat chiar si instigari directe la savarsirea unor infractiuni grave sau a altor fapte antisociale impotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestari similare au avut loc si in incinta instantelor, chiar in salile de judecata, conducand inclusiv la emiterea unor ordine de protectie care sa previna materializarea unor fapte antisociale grave”.

Bogdan Staicu acuza lipsa de loialitate a Guvernului

Tot despre continuarea demersurilor de aparare a independentei Justitiei vorbeste in proiectul sau de candidatura si procurorul Bogdan Staicu, vicepresedintele CSM in 2026. Acesta aminteste modul neloial in care Guvernul a actionat in legatura cu modificarile la pensiile de serviciu ale magistratilor, ajungandu-se la un proiect de lege profund inechitabil, care incalca dispozitiile Curtii de Justitie a Uniunii Europene referitor la garantarea unui nivel al pensiilor magistratilor cat mai apropiat de ultimul salariu incasat.

Iata un fragment din proiectul de candidatura al procurorului Bogdan Staicu, viitorul vicepresedinte CSM in 2026:

“Prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a fost instituit un nou regim de pensionare pentru magistrati, aplicabil incepand cu data de 01.01.2024, configurat astfel:

-pensionare la varsta de 60 de ani;

-cresterea etapizata a varstei de pensionare pentru magistratii aflati in activitate (norme tranzitorii);

-limitarea pensiei de serviciu la ultimul salariu net;

-limitarea vechimii din alte functii juridice recunoscute pentru acordarea pensiei de serviciu, la o durata care scade treptat de la cinci ani la un an, exclusiv pe perioada etapizarii reglementate pentru magistratii in activitate;

-pastrarea conditiilor de pensionare anterioare pentru magistratii care indeplineau aceste conditii cel tarziu la data de 31.12.2023.

Aceste modificari legislative, desi reprezentau o schimbare a regulilor in timpul jocului pentru magistratii in activitate, au fost acceptate in general de corpul magistratilor, dat fiind faptul ca etapizarea a fost configurata intr-o modalitate rezonabila si echitabila, iar cuantumul pensiei a fost stabilit in concordanta cu opinia unei parti insemnate din magistratura, astfel cum am aratat anterior.

Insa, in cursul anului 2025, puterea executiva a demarat un nou proces de modificare a regimului de pensionare pentru magistrati, care nu a fost finalizat pana la momentul actual.

Aceasta noua abordare este una profund inechitabila pentru magistratii aflati in activitate, atat in privinta conditiilor de varsta/vechime (spre exemplu, situatia concreta a unor procurori care dupa 12 ani de magistratura s-ar afla in situatia de a indeplini conditiile de pensionare in anul 2055, fata de anul 2038 la data intrarii in magistratura), cat si in privinta cuantumului (pensia urmand a fi de doua ori mai mica decat a celor care indeplineau conditiile de pensionare la data de 31.12.2023).

Raportat la cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrati, se impune a fi precizat si faptul ca, prin Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23, Curtea de Apel Bucuresti, obligatorie erga omnes, instanta europeana a stabilit un nou principiu propriu, respectiv garantarea unui nivel al pensiilor judecatorilor cat mai apropiat de ultimul salariu incasat.

Or, abordarea din noul proiect de lege, care prevede un cuantum al pensiei de serviciu de aproximativ 55% din ultimul salariu net, nu se circumscrie nici pe departe celor statuate de CJUE.

Aceasta prezentare nu are pretentia unei analize exhaustive, ci are menirea de a arata pe scurt motivele pentru care corpul magistratilor considera inacceptabila modalitatea in care se urmareste modificarea regimului pensiei de serviciu.

Consider ca o pretinsa inechitate nu poate fi indreptata printr-o masura inechitabila intr-o societate care valorizeaza statul de drept.

De asemenea, consider ca o parte insemnata a corpului profesional al magistratilor intelege contextul general actual si ar fi acceptat o ajustare a regimului pensiei de serviciu (o reducere rezonabila a perioadei in care se realizeaza etapizarea si o diminuare a cuantumului pensiei astfel incat acesta sa se circumscrie hotararii CJUE mentionate – plata unei pensii al carei nivel sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii), dar doar in conditiile unei abordari loiale si transparente din partea decidentului politic.

In acest context, Consiliului Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei justitiei, ii revine obligatia de a continua demersurile deja efectuate in scopul evitarii incalcarii statutului magistratului sub aspectul acestei componente”.

* Cititi aici integral proiectul de candidatura al judecatorului Liviu Odagiu, presedintele CSM in 2026

* Cititi aici integral proiectul de candidatura al procurorului Bogdan Staicu, vicepresedintele CSM in 2026