Călin Georgescu, fost
candidat la alegerile prezidențiale, a anunțat luni 26 mai, că se
retrage complet din viața politică și că nu dorește să ocupe
vreo funcție publică sau să fondeze un partid. Doi politologi au
explicat pentru „Adevărul” motivele retragerii lui Călin
Georgescu.
Analiștii politici
consultați de „Adevărul” au analizat și posibilitatea unei
reveniri a lui Călin Georgescu peste cinci ani, când vor fi din nou alegeri prezidențiale în România.
În opinia cunoscutului
analist politic Cristian Pîrvulescu, retragerea lui Călin Georgescu
din politică nu pare să fie rezultatul unei decizii spontane și
nici exclusiv de ordin personal. Dimpotrivă, ea trebuie interpretată
în contextul unei serii de factori conjuncturali – de la
recalibrarea scenei politice de extremă dreapta până la posibile
riscuri juridice și deteriorarea capitalului său simbolic.
„În primul rând, este
important să observăm că Georgescu nu a reușit să transforme
capitalul său ideologic într-un proiect politic viabil, în ciuda
unei prezențe notabile în mediile alternative și a unui discurs
construit pe o combinație de antioccidentalism, ecologie mistică și
naționalism etnic radical. Retorica sa, deși aparent erudită, s-a
îndepărtat de orizontul democratic și s-a apropiat de concepte
fasciste incompatibile cu normele constituționale. Acest lucru l-a
făcut inacceptabil nu doar pentru partidele mainstream, ci și
pentru o parte din electoratul radical care a preferat o figură mai
pragmatică, precum George Simion”, este de părere Cristian
Pîrvulescu.
Cunoscutul analist politic
este de părere și că, în al doilea rând, retragerea lui Călin Georgescu poate
avea o componentă juridică importantă: „De-a lungul ultimilor
luni, au apărut în spațiul public suspiciuni privind legături
neclare cu anumite entități externe, inclusiv din zona rusă, dar
și acuzații privind promovarea de idei extremiste, ceea ce, în
actualul context geopolitic, care au atras atenția instituțiilor
statului. Nu este exclus ca această retragere să fi fost
recomandată, formal sau informal, în cadrul unor negocieri sau în
schimbul unei “calmări a apelor”. „Hibernarea” poate
funcționa și ca o strategie de evitare ca dosar său penal să fie
judecat și să ducă la o condamnare severă. În astfel de momente
sensibile reducerea expunerii publice poate avea consecințe
favorabile. De asemenea, nu putem ignora faptul că Georgescu
devenise un obstacol chiar pentru aliații săi ideologici. În mod
paradoxal, deși el a deschis un culoar ideologic, nu a fost acceptat
ca lider legitim. O retragere voluntară îl menține într-o poziție
simbolică și poate permite o eventuală reactivare ulterioară,
atunci când conjunctura va fi mai favorabilă”.
În ceea ce privește
posibilitatea unei reveniri peste cinci ani, aceasta nu poate fi
exclusă, după cum spune Cristian Pîrvulescu.
„Istoria politică ne
arată că astfel de figuri revin adesea în perioade de criză, în
calitate de „profeți marginalizați” sau de voci ale unui
naționalism resentimentar. Dacă actualele partide nu vor reuși să
ofere răspunsuri credibile, iar crizele socio-economice și
geopolitice se vor adânci, atunci Georgescu poate redeveni atractiv
pentru o parte a electoratului radicalizat, mai ales în mediile
online, unde el nu a dispărut cu adevărat. Așadar, retragerea din
politică nu echivalează cu dispariția din ecologia radicală a
discursului public. Este, mai curând, o formă de repliere
strategică – cu un potențial de reactivare în viitorul apropiat,
în funcție de evoluția contextului politic și juridic”, adaugă
Cristian Pîrvulescu.
Pentru analistul politic
George Jiglău, anunțul retragerii lui Călin Georgescu a fost unul
neașteptat.
„Domnul Georgescu a
acționat mânat de niște interese foarte concrete, folosindu-se de
combinații cu tot felul de persoane aflate – și combinațiile, și
persoanele – la granița legalității, interese care sunt ale lui,
dar se suprapun și cu interese mai ample ale altor entități din
țară și din afara țării. Nu întâmplător se aduna și dosarele
la adresa lui. Intuitiv, cred că retragerea lui intempestivă ar
putea avea legătură cu mersul acestor dosare, cu acumularea de
dovezi la adresa activității lui. E posibil și să încerce să se
retragă din prim-plan în așa fel încât să mai dilueze atenția
opiniei publice, jurnaliștilor, chiar a procurorilor, de pe
activitățile lui și ale apropiaților lui – mă refer inclusiv la
toate acele organizații cu specific fascist despre care s-a aflat
tot mai mult în ultimele luni și care cred că sunt oarecum
deranjate de excesul de atenție negativă care a început să li se
acorde. Ieșirea din scenă a domnului Georgescu e relativ ușor de
făcut. Nu deține nici o funcție, nu e membru sau în conducerea
vreunui partid, nu trebuie să urmeze vreo acțiune politică în
urma acestui anunț”, precizează George Jiglău.
Acesta mai spune că
rămâne de văzut dacă în calitate de „observator pasiv” Călin
Georgescu va continua să posteze clipuri analitice/mobilizatoare
pentru urmăritorii lui în perioada următoare: „În baza felului
în care a formulat anunțul, nu ar trebui să îl mai regăsim
printre candidați nici peste 5 ani, nici altă dată. Dar, având în
vedere această modalitate greu de citit în care a acționat până
acum, nu putem exclude posibilitatea să îl regăsim pe post de
„salvator al neamului” oricând în viitor, în funcție și de
felul în care vor merge dosarele lui”.
În perioada 1986 –
1989, Călin Georgescu a fost inginer de îmbunătățiri funciare la
Făgăraș.
Prima sa apropiere de
politică a fost în 1991, când a președinte al asociației
Tineretul Ecologist din România (TER) și a participat la conferințe
împreună cu senatorul Marcian Bleahu de la Federația Ecologistă
din România.
Călin Georgescu a ajuns
în noiembrie 1991 la Ministerul Mediului fără să dea vreun
concurs, fiind transferat de la Senat de către Marcian Bleahu, ajuns
între timp ministru și cu care legase o prietenie în același an.
Conform CV-ului său, în
perioada 1992-1994 a urmat stagii de formare și specializare în
strategii de dezvoltare durabilă și politici de mediu, în Marea
Britanie și Statele Unite, fără a da detalii clare în acest sens.
Ulterior, timp de doi ani, Călin Georgescu a fost secretar general
în Ministerul Mediului. Printre funcțiile deținute ulterior s-a
numărat cele de Coordonator Național al Strategiei Naționale
pentru Dezvoltare Durabilă, proiect al Guvernului României,
Director Executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă
și raportor Special ONU pentru efectele adverse ale transportului de
produse toxice și periculoase asupra drepturilor omului (Geneva)
În perioada 2021 –2024,
Călin Georgescu a fost lector la Centrul Universitar Pitești.
În 2020, Călin Georgescu
a fost propus prim-ministru de Alianța pentru Unirea Românilor
(AUR), partid ce tocmai intrase în Parlamentul României. În timpul
crizei politice românești din 2021, care s-a soldat cu demiterea
din funcție a Cabinetului Cîțu, același partid l-a propus din nou
ca premier. În primăvara lui 2022, Călin Georgescu a fost numit
președinte de onoare al AUR, funcție pe care a deținut-o pe scurt
timp, plecând ulterior din partid.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/motivele-retragerii-lui-calin-georgescu-din-viata-2446484.html
