♦ Preşedintele Nicuşor Dan a repetat de nenumărate ori în discursul său în faţa parlamentului şi apoi în discuţia cu reporterii cuvântul „reformă“. „Recurent“ a fost însă „deficitul bugetar“.
Cu orice schimbare de administraţie, oamenii vor să vadă lucruri noi. Unii s-au săturat de vechea administraţie, alţii regretă schimbarea. Preşedintele Dan a fost aplaudat la depunerea jurământului său în parlament de parlamentari, de foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu. Klaus Iohannis nu a fost prezent. De ce? Greu de înţeles. În fond, a stat în fruntea statului zece ani. Şi elegant ar fi fost să-i strângă mâna celui ce vine în urma lui.
Discursul de învestitură al noului preşedinte s-a axat în principal pe teme economice. A abordat, desigur, toate temele, de la educaţie, sănătate, cultură la politică externă. Dincolo de verbul „trebuie“, cel mai folosit cuvânt a fost „deficitul“. „Trebuie“ să facem aia şi aialaltă.
Şi, da, deficitele sunt problema majoră a României şi „trebuie“ să fie reduse. Suntem nişte iepuri care mănâncă mai mulţi morcovi decât plantează – asta spune preşedintele, pe înţelesul copiilor (spun, glumind, pentru că fetiţia preşedintelui a fost la depunerea jurământului tatălui ei).
Or, ca să plantezi mai mulţi morcovi, ai nevoie de mai multe mâini. Dacă preşedintele ţinteşte economia, atunci şi spune că cea mai gravă problemă a României este deficitul bugetar – a repetat acest lucru de cel puţin 20 de ori în discuţia cu reporterii – are nevoie de o majoritate parlamentară. Partidele de extremă dreaptă nu au participat la şedinţa de inaugurare a preşedintelui. Aşadar, preşedintele trebuie să găsească o majoritate parlamentară din rândul partidelor proeuropene. Şi acestea sunt PSD, PNL, UDMR, USL.

Preşedintele Dan a făcut şi o altă ofertă. Spune el: Nu ne vom uita în spate, ne vom uita înainte. Ca să traducem: nu vom acuza PSD de deficitul de 9,3% din PIB pe care l-a produs în 2024, ci vrem să găsim impreună soluţii pentru a diminua acest deficit la 7,5% din PIB în 2025. Cu alte cuvinte, preşedintele Dan invită PSD la guvernare.
Pe 4 iunie, Comisia Europeană va discuta situaţia ţărilor aflate în procedură de deficit excesiv (deficitul excesiv înseamnă peste 3% din PIB). România are cel mai mare deficit bugetar din UE, cea mai mare inflaţie din UE şi trebuie să vină cu programe care să arate cum corectează aceste disfuncţii. Altminteri, riscă să-i fie tăiate din fondurile UE – aceasta fiind singura penalizare pe care UE o poate aplica. Şi trebuie explicat: dacă un stat membru al UE derapează, influenţează şi economia celorlalte state membre.
Aşadar, preşedintele Dan cere, practic, un guvern format din PSD, PNL, UDMR, USD – platforma europeană, să o numim aşa. Ar fi o platformă eterogenă, ciudată, dar un scut în faţa unui extremism pe care sociologii va trebui să-l explice cândva. Tot ei trebuie să explice cum a ajuns România că 40% din români votează cu partide care vor să-i distrugă chiar pe ei.
Dan spune că negocierile pentru formarea guvernului vor dura câteva săptămâni. Nu ar fi o problemă. În Olanda sau Germania, negocierile de guvernare durează şi şase luni. Important este ca, la final, fiecare să ştie ce are de făcut. Şi să respecte cele convenite.

Cine este noul preşedinte al României
► Nicuşor Dan, născut în 1969 la Făgăraş, este noul preşedinte al României. Fost copil-minune al matematicii româneşti, a urmat Liceul „Radu Negru“ din oraşul natal şi s-a remarcat pe scena internaţională încă din adolescenţă: în 1987 şi 1988 a câştigat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică.
► În 1992 a plecat în Franţa, unde a studiat la École Normale Supérieure din Paris şi şi-a obţinut doctoratul în matematică la Université Sorbonne Paris Nord. După şase ani, a revenit în România ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române. Tot atunci a fondat Şcoala Normală Superioară din Bucureşti, un program de masterat în matematică construit pe modelul francez şi susţinut cu finanţare privată, unde predau matematicieni români cu doctorate obţinute la facultăţi din străinătate.
► Drumul spre funcţia supremă în stat a început cu activism civic. În anii 2000, Nicuşor Dan a devenit una dintre cele mai vocale voci împotriva haosului urbanistic din Capitală. A fondat Uniunea Salvaţi Bucureştiul, nucleul din care a luat naştere USR, partid pe care l-a condus o perioadă. A candidat de două ori fără succes la Primăria Bucureştiului, până când, în 2020, a reuşit să câştige fotoliul de primar general.
► În 2017, a părăsit USR, în urma unei divergenţe interne legate de poziţionarea partidului faţă de referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie.
Deşi a fost criticat uneori pentru ritmul lent al unor decizii administrative – cum ar fi reabilitarea parcului Cişmigiu sau lipsa pistelor pentru biciclişti –, Nicuşor Dan şi-a menţinut constant imaginea de politician independent, cu profil tehnocrat şi orientat spre reformă.
► Ca preşedinte, promite o agendă pragmatică, cu accent pe eficienţă administrativă şi modernizare economică: digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale, investiţii în agricultură şi irigaţii, sprijinirea domeniilor emergente precum inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi industria semiconductorilor, precum şi o evaluare riguroasă a cheltuielilor publice.
Source URL: https://www.zf.ro/eveniment/iulian-anghel-zf-un-nou-presedinte-ce-poate-face-el-si-mai-presus-de-22817717
