♦ Laurenţiu Gîdei, secertar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Vasile Jurca, primar, Petrila, participă la cea de-a patra ediţie a ZF ESG Summit pentru a vedea cu ESG poate deveni un factor de dezvoltare pentru business şi comunităţi.
Ziarul Financiar organizează a patra ediţie a summitului ZF ESG, cel mai important eveniment ZF dedicat în exclusivitate temelor legate de sustenabilitate, pe 19 mai, cu tema ESG în acţiune: Cum transformi un concept în sursă de creştere pentru afacerea ta şi pentru comunitatea din care faci parte.
Scopul acestui summit este de a vedea cum se poate transforma sustenabilitatea în motor de dezvoltare la nivelul comunităţilor şi în vector de creştere economică pentru România. Alături de mediul de business, autorităţile au răspuns invitaţiei ZF la dialog.
Laurenţiu Gîdei, secertar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului va participa în deschiderea evenimentului pentru a vedea cum poate extrage România cât mai mult din oportunităţile aduse de ESG. Alături de el, participă Vasile Jurca, primar Petrila, Valea Jiului.
Petrila este unul dintre cele mai importante exemple la nivel naţional despre schimbările care pot fi aduse de tranziţia energetică şi implicit de ESG în comunităţile locale.
Alături de Vasila Jurca şi-a confirmat participarea Selda Stanciu – Project Manager Fabrica Petrila pentru componente pentru echipamente din industria regenerabilă, realizată de grupul Monsson, cel mai mare dezvoltator de energie verde din România.
Valea Jiului, zona monoindustrială, legată de industria cărbunelui, cu cea mai mare pierdere pe forţa de muncă în ultimele două decenii, după închiderea minelor de cărbune, a atras prima mare investiţie în industrie, o fabrică de subansamble pentru sisteme de stocare de energie regenerabilă. Este vorba despre o investiţie de 43 mil. lei ce va fi realizată de Wind Power Energy, parte din grupul Monsson, prin programul Tranziţie Justă. Aceasta este prima investiţie mai mare anunţată în zonă, pe lângă magazinele retailerilor, care va aduce la început 42 de locuri de muncă. Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, iar procesul de restructurare continuă, în linie cu tranziţia carboniferă de la nivel european.
Datele de la Statistică arată că în extracţia cărbunelui, în judeţul Hunedoara, mai lucrau doar 1.718 persoane în 2023, de aproape şapte ori mai puţin faţă de 11.546 în anul 2008.
La începutul anilor ’90, Valea Jiului avea o populaţie de aproximativ 140.000 de locuitori şi peste 45.000 de angajaţi în 15 unităţi miniere care furnizau în jur de 22 milioane de tone de cărbune anual. în prezent doar patru mine mai sunt operaţionale, însă şi acestea urmează să fie închise în următorii ani, se arată în Strategia ce vizează Valea Jiului.
Astfel că investiţia realizată de Wind Power Energy, parte din grupul Monsson vine ca o veste bună în regiune. Programul de Tranziţie Justă are rolul de-a susţine revitalizarea şi dezvoltarea regiunilor în tranziţie.
Ce se întâmplă mai departe în Petrila şi cum poate fi transformat acest model la nivelul economiei locale? Care sunt oportunităţile de business pe care România le poate fructifica prin fonduri europene şi ESG? Alături de autorităţi şi de cei mai buni specialişti din domeniu încercăm să vedem cum putem transforma cele trei litere din ESG într-un motor de creştere, nu doar pentru business-uri individuale, ci pentru comunităţi.
Source URL: https://www.zf.ro/companii/make-petrila-great-again-ar-putea-investitiile-private-fondurile-22809914
