Dacă
vrem să înțelegem cu adevărat relația tinerilor cu votul, nu putem vorbi despre
tineri ca despre un bloc unitar.
Tinerii din România nu formează un electorat
omogen, iar diferențele dintre cei din mediul urban și cei din mediul rural
sunt nu doar vizibile, ci structurale. „Participarea tinde să fie ceva mai mare
în rândul tinerilor din mediul urban. De asemenea, băieții tind să fie mai
interesați de politică și să creadă că au mai multe cunoștințe politice decât
fetele – o diferență care apare constant în toate studiile de acest tip“,
subliniază Claudiu Tufiș, conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, pentru „Weekend Adevărul”. Astfel, 20% din tinerii bărbați declară că sunt
interesați de politică, față de doar 15% din femei, ceea ce indică o diferență de gen constantă în atitudinea față de implicarea civică, potrivit studiului
menționat.
De
la accesul la educație și informație până la alfabetizarea digitală și
vulnerabilitatea la dezinformare, decalajele sunt adânci și, adesea, ignorate
în discursul public. „Nu m-am uitat neapărat la intențiile de vot segmentate
urban-rural, dar există o realitate pe care nu o putem ignora: România are cea
mai mare diferență din Uniunea Europeană între tinerii din mediul urban și cei
din rural, atunci când vine vorba de nivelul de educație. Sunt de șase ori mai
mulți tineri între 18 și 24 de ani în mediul rural care nu au mai mult de opt
clase. Unu din patru tineri din rural nu a trecut de acest prag“, explică
Alexandru Manda, avocat, consultant în politici publice și inițiatorul campaniei „Tinerii Votează“.
Datele
oficiale arată că România are cea mai ridicată rată a abandonului școlar din
Uniunea Europeană – 16% în 2023, în creștere față de 2019. Disparitățile între
mediul urban și cel rural sunt dramatice: peste 31% dintre tinerii din rural
renunță la școală, față de doar 5% în urban. Iar această realitate are
consecințe directe asupra modului în care tinerii din mediul rural se
raportează la vot. „Cu cât nivelul de educație este mai redus, cu atât crește
gradul de influențabilitate și riscul de a cădea pradă dezinformării. Tinerii
din mediul rural sunt mai predispuși să fie influențați de mesaje populiste sau
de conținuturi generate artificial în mediul online – imagini, clipuri sau
texte care nu au alt scop decât să inducă frustrare și revoltă împotriva clasei
politice“.
Dincolo
de cifrele din acest ciclu electoral, miza reală este ce se întâmplă cu acei
tineri care fac acum primii pași în viața democratică – cei care votează pentru
prima dată, care abia încep să-și contureze convingerile civice și politice.
Este generația care, dacă va fi sprijinită și ascultată, poate deveni nucleul
unei participări constante în anii următori. „Ce este de fapt interesant este
să vedem ce se întâmplă cu generația care votează pentru prima dată – cei de
18, 19, 20 de ani, dacă rămân activi“. De ce? Odată ce tinerii intră în
procesul democratic și votează pentru prima dată, șansele ca ei să repete acest
gest în alegerile viitoare cresc semnificativ, explică Claudiu Tufiș.
„Datele
din științele politice arată că, dacă ai început de tânăr să votezi, e foarte
probabil să îți menții acest comportament de-a lungul vieții. Așadar, dacă
tinerii mobilizați în 2024 vor rămâne activi civic și în 2025, avem motive
reale să sperăm că o nouă generație de votanți constanți se formează chiar
acum. Diferențele vin întotdeauna de la cei tineri care intră și votează pentru
prima dată. În măsura în care ei sunt obișnuiți sau învățați că trebuie să
voteze, atunci vor participa mai mult la vot. Dacă nu li se spune acest lucru,
e mai puțin probabil să participe în număr mare, din păcate“.
Această
dinamică a primului vot nu rămâne doar la nivel teoretic – ea este observabilă
direct, în teren, acolo unde tinerii încep să interacționeze pentru prima dată
cu procesul democratic. Alexandru Manda, aflat în contact direct cu ei prin
inițiativa „Tinerii Votează“, subliniază faptul că „majoritatea tinerilor care
votează pentru prima dată se informează din social media. Uneori de pe TikTok,
alteori din reels, glume sau postări pe Instagram și Facebook. Din păcate, e
foarte greu pentru mulți dintre ei să distingă între informațiile reale și cele
false“. Realitatea este că 40% dintre tineri recunosc că nu știu prea multe
despre politică, 34% spun că au cunoștințe medii, iar doar 26% se consideră
bine informați în acest domeniu, arată datele din studiul FES România 2024.
Cu
alte cuvinte, mulți tineri nu cunosc nici măcar ce presupun atribuțiile
funcției pentru care urmează să voteze, fie că e vorba de președinte,
parlamentar sau primar. Iar în lipsa unei educații formale solide în acest
sens, decizia de vot devine o alegere bazată pe impresii, nu pe înțelegere. „Aici
intervin rolul școlii și rolul educației pentru cetățenie democratică. Ar
trebui ca atunci când un tânăr iese de pe băncile școlii să aibă deja un set
minim de cunoștințe despre ce înseamnă statul, cum funcționează instituțiile și
cum se iau deciziile care îi afectează viața“, subliniază Manda.
Toate
acestea sunt cu atât mai importante cu cât nivelul de cunoștințe politice în
rândul tinerilor români urmează o distribuție similară cu interesul pentru
politică. Când punem în relație interesul declarat cu nivelul de cunoștințe,
rezultă o asociere clară: 63% dintre tineri au un nivel de informare care
corespunde interesului pe care îl manifestă. Un segment de 14% este mai
interesat de politică decât informat, în timp ce 23% se află în situația
inversă – au mai multe cunoștințe decât interes efectiv. Doar 12,5% dintre
tinerii chestionați se încadrează în profilul „cetățeanului ideal“ – adică acei
tineri care sunt atât interesați, cât și bine informați cu privire la politică.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/tiktok-fake-news-si-un-buletin-de-vot-ce-stiu-2438864.html
