Cum s-a transformat Bucureştiul din Cenuşăreasa Estului în frumoasa balului, statistic Bucureştiul este la acelaşi nivel cu celelalte capitale europene

Regiunea Bucureşti-Ilfov, şi în special Capitala, a trecut printr-un proces vizibil de dezvoltare în ultimii ani, reflectat atât la nivel vizual, al infrastructurii şi al dezvoltării imobiliare, cât şi la nivel statistic, cifrele seci arătând că locuitorii de aici au ajuns, cel puţin pe medie, la o calitate a vieţii similară cu cea din alte capitale europene. 

În cele mai recente date publicate de Biroul European de Statistică, Eurostat, capitala României şi zona limitrofă ei au ajuns la un PIB per capita calculat la Puterea de Cumpărare Standard (PPS) de 190% faţă de media UE, depăşind oraşe precum Hamburg şi apropiindu-se  la milimetru de Praga şi Bruxelles. 

În clasamentul regiunilor europene, Bucureşti-Ilfov se află pe locul 7, peste toate marile metropole occidentale, o reflectare a evoluţiei vizibile în ultimii ani pe piaţa muncii, a investiţiilor şi a celei imobiliare. Să ne uităm de exemplu doar la situaţia salariului mediu net din Capitală, considerabil mai mare decât media naţională (6.627 lei la final de 2024 vs 5.645 lei), sau la  rata şomajului, care se menţine mereu la un nivel redus, piaţa muncii profitând de investiţiile străine directe atrase contant de această zonă.  

Un rol esenţial în dezvoltarea zonei o au evident investiţiile străine directe, Bucureşti-Ilfov continuând să atragă constant cea mai parte a acestora. Banca Naţională arăta în raportul pe 2023 că această regiune a atras 63,8% din totalul ISD naţional, în creştere chiar faţă de ponderea din 2022. În total, România a beneficiat în acel an de 6,74 miliarde euro, în scădere cu 36%, ceea ce înseamnă că Bucureşi şi Ilfov au primit investiţii străine de 4,2 miliarde euro.

În statistica europeană, PIB-ul real din Bucureşti a crescut cu 2,7% faţă de 2022, după un avans impresionant, de 12,3% cu un an înainte. Pentru a pune datele locale într-un context european, să amintim că PIB real a crescut în 154 de regiuni în 2023 şi a scăzut în 85, cea mai mare creştere fiind în Malta (6,7%), urmată de Severen Tentralen din Bulgaria (Ă5,8%), şi Insulele Baleare şi Canare, din Spania (5,7% şi 5,1%. 

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

 

Source URL: https://www.zf.ro/eveniment/cum-s-a-transformat-bucurestiul-din-cenusareasa-estului-in-frumoasa-22773683


Analyse


2025-04-21 10:56:09

General Sentiment: positive (score: 0.7 magnitude: 1.2)

Subject: Dezvoltarea economica a Bucurestiului

Entity Sentiment:

  • Bucuresti: positive (score: 0.8 magnitude: 0.9, occurrence: 5)
  • Eurostat: neutral (score: 0 magnitude: 0.1, occurrence: 1)
  • Banca Nationala: neutral (score: 0 magnitude: 0.1, occurrence: 1)
  • Romania: neutral (score: 0 magnitude: 0.1, occurrence: 1)
  • Praga: neutral (score: 0 magnitude: 0.1, occurrence: 1)
  • Bruxelles: neutral (score: 0 magnitude: 0.1, occurrence: 1)
  • Hamburg: neutral (score: 0 magnitude: 0.1, occurrence: 1)

Classification:

  • Economy
  • Urban Development

Language: romanian

Safety Moderation:

Excerpt: Bucurestiul a evoluat semnificativ, ajungand la un nivel economic comparabil cu alte capitale europene, datorita investitiilor si dezvoltarii infrastructurii.

Summary: Bucurestiul a trecut printr-o dezvoltare economica semnificativa, reflectata in cresterea PIB-ului si a calitatii vietii, ajungand la un nivel comparabil cu alte capitale europene. Regiunea Bucuresti-Ilfov a inregistrat un PIB per capita de 190% fata de media UE, depasind orase precum Hamburg si apropiindu-se de Praga si Bruxelles. Investitiile straine directe au jucat un rol crucial, cu Bucuresti-Ilfov atragand 63,8% din totalul ISD national. Cresterea economica a fost sustinuta de o piata a muncii dinamica si de investitii constante in infrastructura si imobiliare.


Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.