Claudiu Târziu (AUR) nu s-a delimitat, duminică seară, al Digi24, de Corneliu Zelea Codreanu și Mișcarea Legionară fondată de acesta în anii 20 și care folosea crima ca armă politică: ”A avut un sfârșit tragic, nu a fost condamnat pentru alte crime”, a spus Târziu.

Sub comanda lui ”Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu legionarii au asasinat ”trădători”, inclusiv pe Nicolae Iorga și doi premieri în funcție.

știre în curs de actualizare 

Context

Mișcarea Legionară a reprezentat cel mai toxic produs politic și ideologic al României anilor 1920-1930. Ideile principale vizau critica regimului democrat, a instituțiilor sale (în principal partidele politice și Parlamentul) și a legăturilor pe care România le avea cu statele europene democrate, în special Franța și Marea Britanie.

Legionarii au ucis doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și pe Nicolae Iorga, cel mai important intelectual al României în secolul al XX-lea.

Criticile Mișcării Legionare la adresa realităților politice și sociale din România erau îndreptate cu precădere la adresa comunităților etnice minoritare, și în special a evreilor. Pentru că nu a reușit să obțină o majoritate electorală în procesele electorale la care a participat, Legiunea a militat pentru asasinat drept principală acțiune politică. Citește detalii aici. 

Istoricul Florin Anghel a arătat pentru G4Media cum, după 1990, Mișcarea Legionară a profitat de toleranța propagandei din anii ’80 a lui Nicolae Ceaușescu (care încă funcționa în anii după Revoluție), referitoare la rescrierea evenimentelor legate de activitățile lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, inclusiv a grupurilor de oameni politici și de intelectuali din jurul acestora. Cei mai mulți sfârșiseră în închisorile comuniste și figurau drept luptători și eroi anticomuniști. Propagandiștii lui Nicolae Ceaușescu nu au scris nicio lucrare referitoare la ocupația românească de dincolo de Nistru, după 1941, la Holocaust sau la genocidul romilor.

Educația din România a funcționat, după 1990, cu toleranță morală formidală față de lideri sau regimuri care au promovat crima drept armă politică sau ideologică, arată istoricul.

  • ”Relativizarea vinovăției lui Ion Antonescu s-a transferat, după decembrie 1989, și asupra unei imagini din ce în ce mai luminoase a lui Corneliu Zelea Codreanu, care a fost prezentat drept doar o victimă a abuzurilor instituțiilor regelui Carol al II-lea. Justiția și instanțele politice de după 1990 au privit cu detașare și uneori cu simpatie figurile Mișcăriil Legionare, considerându-le drept „martiri”, „eroi”, „luptători” anti-sistem”. Citește detalii aici. 

România pedepsește prin lege (OUG 31/2002) apologia criminalilor de război, a fascismului, antisemitismului și xenofobiei, însă așa cum G4Media și Info Sud-Est (ISE) au arătat în nenumărate rânduri, creșterea fenomenului extremist în țară și a derapajelor antisemite, legionare și fasciste a fost cauzată și de lipsa de reacție a procurorilor. De precizat însă că după noiembrie 2o24, Parchetul General a început să deschidă dosare penale conform legii pentru combaterea fenomenului extremist.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media: