În ultimii 5 ani, indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA) a înregistrat o creştere totală de aproximativ 101,1%, ceea ce corespunde unei rate medii anuale de creştere de aproximativ 15,0%.
Indicele Dow Jones Industrial Average s-a dublat, în medie, o dată la 8,1 ani (sau la fiecare 2.969 de zile) începând din 1983. Înainte de această perioadă, a fost nevoie de peste 24 de ani pentru ca indicele să se dubleze – de la 625 în primăvara anului 1959 până în septembrie 1983.
Asta înseamnă că dacă ai fi investit 1.000 de dolari în 1983 într-un fond care urma evoluţia Dow Jones, acum ai avea 32.000 de dolari, sau 10.500 dolari echivalent în valoarea din 1983. Iar această sumă nu include dividendele reinvestite.
Lista celor 30 de companii care compun indicele Dow s-a schimbat de-a lungul ultimilor 40 de ani, aşa cum s-a întâmplat pe tot parcursul celor 139 de ani de istorie a indicelui. De exemplu, companii tehnologice precum Amazon şi Apple au înlocuit nume tradiţionale precum Eastman Kodak şi Sears Roebuck.
Mai jos este prezentată fiecare perioadă în care Dow s-a dublat din momentul în care a depăşit pentru prima dată pragul de 1.250 de puncte în septembrie 1983.
Perioade în care indicele Dow s-a dublat:
De la 1.250 la 2.500 de puncte: 1.394 de zile
De la 2.500 la 5.000 de puncte: 3.049 de zile
De la 5.000 la 10.000 de puncte: 1.224 de zile
De la 10.000 la 20.000 de puncte: 6.512 de zile
De la 20.000 la 40.000 de puncte: 2.669 de zile, adica 7,3 ani.
Dacă ne uităm la indicele S&P 500, şi acesta are o medie solidă pe termen lung, deşi randamentele anuale pot varia drastic.
Spre exemplu, în 1928, piaţa a crescut cu 43,81%, dar Marea Criză a adus scăderi consecutive:
-8,30% (1929)
-25,12% (1930)
-43,84% (1931)
-8,64% (1932)
A urmat o revenire în 1933 cu un plus de 49,98%, apoi o mică scădere în 1934 (-1,19%) şi din nou o creştere de 46,74% în 1935.
Această alternanţă între scăderi şi reveniri se regăseşte în toate perioadele istorice importante, inclusiv în timpul crizei financiare din 2008 sau al anilor 2021–2023.
Pe termen lung, aceste fluctuaţii se „nivelează”, iar randamentul tinde să se apropie de media de 10% pe an.
O creştere bruscă a intensităţii războiului comercial a dus vineri la o cădere generalizată a burselor americane, împingând indicele Nasdaq într-un „bear market”, ceea ce înseamnă o scădere de 20% faţă de maximul său.
Decizia Chinei de a aplica o taxă vamală de 34% asupra tuturor bunurilor importate din SUA începând de joi, imediat după intrarea în vigoare a tarifelor impuse de preşedintele Trump, a zguduit pieţele, în parte pentru că a spulberat speranţele unei soluţii globale rapide.
Şi mai mult, preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că economia SUA este mai probabil să se confrunte cu o perioadă de preţuri mai mari şi creştere economică mai slabă decât se anticipa acum câteva săptămâni, din cauza creşterii tarifelor peste aşteptări.
S&P 500 a scăzut cu 6%, Nasdaq a coborât cu 5,8%, iar Dow Jones a pierdut 2.231 de puncte, până la 38.314 puncte.
Valul masiv de vânzări arată că investitorii încep să accepte implicaţiile grave ale conflictului. Noile tarife anunţate miercuri noapte au fost mai profunde şi mai agresive decât se aşteptau mediile de afaceri. Retalierea Chinei ar putea amplifica efectele economice negative, reducând veniturile consumatorilor şi încetinind creşterea economică.
Acum, investitorii se aşteaptă la noi conflicte comerciale, care probabil nu vor îmbunătăţi perspectivele economiei globale sau ale profiturilor companiilor — principalul motor al preţurilor acţiunilor.
Chiar dacă Trump a lăsat deschisă posibilitatea unor acorduri, el a promis şi tarife noi pentru medicamente şi microcipuri. Investitorii nu au găsit linişte în disponibilitatea declarată a lui Trump de a negocia.
Analiştii de la JPMorgan au crescut joi şansele unei recesiuni globale la 60%.
Trump, însă, s-a arătat neclintit, declarând că „acum e un moment grozav să te îmbogăţeşti” şi că „China a jucat prost, au intrat în panică.”
Marco Rubio, secretarul de stat, a recunoscut că „pieţele scad”, dar a spus că economiile nu o fac, iar companiile globale se vor adapta la noul mediu.
Investitorii au fost puţin consolaţi de un raport neaşteptat de solid privind locurile de muncă: economia a adăugat 228.000 de locuri de muncă luna trecută, semn că incertitudinea legată de tarife nu a afectat imediat piaţa muncii.
Vineri, bursele americane au deschis în scădere bruscă, dar au înregistrat o uşoară revenire în cursul dimineţii, după ce Trump a spus că liderul Vietnamului doreşte să reducă tarifele la zero. O altă revenire modestă a împins preţurile uşor peste minimele zilei.
Pieţele internaţionale au suferit noi pierderi, acţiunile europene scăzând cu peste 4%.
Tranzacţiile au alimentat aşteptările privind reduceri ale ratelor dobânzilor în SUA, investitorii mizând pe faptul că Fed va interveni pentru a susţine economia. Preţul petrolului a continuat să scadă, ajungând la circa 62 de dolari barilul, cel mai redus nivel din 2021.
Investitorii s-au refugiat în obligaţiuni americane, determinând scăderea randamentului la 10 ani sub 4%, înainte de o uşoară revenire la finalul zilei. Obligaţiunile din Japonia, Germania şi Marea Britanie au avut şi ele parte de creşteri, întrucât randamentele scad când preţurile obligaţiunilor cresc.
Dolarul, care a înregistrat o scădere puternică joi, şi-a revenit parţial, dar rămâne aproape de cele mai slabe niveluri ale anului.
Source URL: https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/vad-scaderile-acum-burse-perspectiva-evolutiei-dow-jones-ultimii-22764653
