Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații

Pe 20 martie, Biroul Electoral Central (BEC) va publica lista finală cu aspiranții la Palatul Cotroceni. Iar pe 22 martie e stabilită ordinea candidațior pe buletinul de vot.

Campania electorală începe pe 4 aprilie.

S-au înscris în cursă 21 pretendenți, iar pe lista BEC a candidaților ale căror dosare au fost admise sunt 12 persoane. Cinci au candidat și la scrutinul precedent, cel din noiembrie 2024. Iar patru sunt candidați independenți.

Cine sunt cei 12 candidați validați de BEC?

Nicușor Dan (55 de ani), matematician și activist civic, a devenit cunoscut prin inițiativele de protejare a patrimoniului și legalității în privința construcțiilor din București.

În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, organizație non guvernamentală care lupta pentru salvarea clădirilor de patrimoniu și denunța corupția din urbanismul Capitalei.

În iunie 2015, a lansat platforma politică Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) – obiectul lui era să candideze în 2016 la alegerile locale pentru Primăria Capitalei și să obțină mandate în Consiliul General​. La alegerile locale din 2016, Nicușor Dan s-a clasat al doilea, după Gabriela Firea (PSD) la scrutinul pentru Primăria Generală și a ajuns în Consiliul General.

Ulterior, USB și-a extins activitatea la nivel național sub numele Uniunea Salvați România (USR), partid pe care Nicușor Dan l-a fondat și al cărui prim președinte a fost (2016–2017)​.

Sub conducerea lui, USR a intrat în Parlamentul României la alegerile legislative din 2016, iar Nicușor Dan a devenit deputat de București (2016–2020).

În 2017, când conducerea USR a votat să se opună revizuirii Constituției privind definirea familiei tradiționale, Nicușor Dan a dezaprobat asumarea unei poziții explicite pe acest subiect, considerând că partidul ar trebui să rămână neutru, din respect pentru diverși susținători.

În urma controverselor interne din partid, pe 1 iunie 2017, la doi ani de la înființarea USR, el și-a anunțat demisia din funcția de președinte și retragerea din partidul pe care îl fondase​.

În 2020, Nicușor Dan a candidat din nou la Primăria Capitalei, de data aceasta ca independent susținut de o alianță de dreapta (USR-PLUS și PNL). A reușit să o învingă pe Gabriela Firea, primar în funcție, și a fost ales primar general al Bucureștiului, cu 42,8% din voturi​.

În 2024, a fost ales din nou primar general, la alegerile din iunie 2024, cu 47%.

În decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat oficial intenția de a candida la Președinția României, ca independent.

„Bucureștenii nu pot trăi bine într-un București dacă România nu o duce bine”, iar ritmul schimbărilor este insuficient „dacă nu se modifică ceva fundamental în administrație la nivel național”​, a declarat el la anunțul candidaturii.

Obiectivele și mesajele-cheie ale lui Nicușor Dan în această candidatură prezidențială gravitează în jurul reformei profunde a statului și a reașezării societății pe baze sănătoase – combaterea corupției, lipsa de direcție strategică și valorificarea competențelor care există în țară, divizarea societății și refacerea coeziunii naționale, a explicat el, la Digi24.

​Conform declarației de avere depuse pe 7 martie 2025, Nicușor Dan deține un teren intravilan de 7.460 de metri pătrați la Predeal, județul Brașov, cumpărat în 2007, și o mașină Citroën din 1986.

​În conturi are aproape 440.000 de lei. Are datorii de 150.000 de euro. În 2024, a acordat un împrumut în nume personal de 20.000 de euro. Anul trecut a avut venituri de aproape 300.000 de lei, din funcția de primar al Capitalei.

În 2024, a primit donații în valoare totală de 1,1 milioane de lei pentru campania la alegerile locale, dintre care Autoritatea Electorală Permanentă i-a rambursat 659.000 de lei.

Nicușor Dan nu are o locuință personală și nu este, conform declarației de avere, căsătorit. În interviurile acordate până acum, a declarat că locuiește împreună cu partenera și cei doi copii într-o locuință închiriată.

George Crin Laurențiu Antonescu (65 de ani) este un politician cu carieră îndelungată în Partidul Național Liberal (PNL). Absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității din București, și-a început cariera profesională ca profesor și muzeograf.

În 1990, a devenit membru al PNL, iar în 1992 a fost ales deputat, funcție pe care a deținut-o în mai multe mandate.

Între 1997 și 2000, a fost ministru al Tineretului și Sportului.

În 2009, a fost ales președinte al PNL și a candidat la alegerile prezidențiale din același an. S-a clasat pe locul al treilea în primul tur, după Traian Băsescu și Mircea Geoană.

De asemenea, a fost președinte al Senatului între 2012 și 2014 și președinte interimar al României în 2012, în urma suspendării președintelui de atunci, Traian Băsescu.

După anularea alegerilor prezidențiale din 2024, partidele aflate la guvernare au stabilit că e nevoie de un candidat comun la scrutinul din 2025. După săptămâni de negocieri, pe 23 decembrie 2024, Crin Antonescu a fost desemnat candidatul comun al coaliției PSD-PNL-UDMR-minorități naționale la alegerile prezidențiale.

În februarie 2025, PSD, PNL şi UDMR au semnat protocolul de constituire a alianței electorale – susținută de de grupul minorităților naționale din parlament – „România înainte”, pentru susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 4 mai.

După anunțul oficial al candidaturii sale, Crin Antonescu a declarat că nu a solicitat această nominalizare, dar a acceptat-o datorită situației complicate în care se află România, considerând că poate fi o soluție pentru țară. El a subliniat importanța unității naționale și a integrării europene, angajându-se să promoveze reforme și transparență în administrație.

Candidatura lui a fost contestată în spațiul public chiar de către membri ai partidelor din Alianța „România Înainte”. I s-au reproșat lipsa de activitate pe scena politică din ultimul deceniu și poziționarea slabă în sondajele de opinie. Crin Antonescu a confirmat că i s-a cerut retragerea.

„Această candidatură nu i-a bucurat pe toți. Au existat până în ultima clipă eforturi pentru a fi împiedicată. Am mers înainte – nu mă clatin, nu mă dau la o parte”, a spus el la ieșire de la BEC, după depunerea candidaturii.

„Vom face împreună o țară mai puternică, un stat mai sănatos, o națiune respectată. Voi uni această națiune”, a mai spus el.

Crin Antonescu este căsătorit cu Adina Vălean, fost europarlamentar PNL.

Cei doi dețin trei terenuri intravilane în județul Prahova – unul de 3.942 mp, cumpărat în 2003, și două moștenite în 2022, de 250 mp și 713 mp.

Familia Antonescu are două apartamente în București și două case de locuit în județul Prahova, una cumpărată și una moștenită, trei autoturisme – BMW fabricat în 2007, Mercedes din 2013, Kia din 2015 și bijuterii în valoare de 18.000 de euro, dobândite între 2009 și 2010.

Cei doi soți au în conturi au peste 300.000 de euro în bănci din România, Belgia și Liechtenstein și titluri de stat de 98.470 de euro.

Crin Antonescu a declarat că nu a avut venituri personale în ultimii ani.

„Nu am fost angajat în aceşti ultimi opt ani, am trăit financiar din veniturile soţiei mele şi din economiile mele destul de firave, câte au existat. Nu-mi amintesc să fi cerut cuiva, dumneavoastră ori altcuiva, vreun leu”, a spus Antonescu într-un interviu recent de la Antena3CNN.

Soția lui, fost europarlamentar, a avut anul trecut 153.573 de euro salariu de la Comisia Europeană, 46.308 de euro salariu de la Parlamentul European, 15.142 de euro pentru misiuni ale Comisiei Europene, 20.346 de euro diurnă de la Parlamentul European.​

Înainte de a intra în politică, Victor Viorel Ponta (52 de ani) a fost procuror. Iar în 2001, a ajuns în atenția publică, atunci când a fost numit de premierul de la acel moment, Adrian Năstase, șef al Corpului de Control al Guvernului.

În noiembrie 2003, a fost ales preşedinte al Tineretului Social Democrat, ocazie cu care Adrian Năstase remarca faptul că poaspătul lider seamănă din profil cu Nicolae Titulescu. Porecla îi devine astfel „micul Titulescu”, scrie mediafax.ro. În 2004, ajunge pentru prima oară parlamentar.

În 2010, a câștigat președinția Partidului Social Democrat (PSD), după ce Mircea Geoană a fost înlăturat ca urmare a pierderii alegerilor din anul anterior.

În 2012, după căderea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, Ponta a fost numit prim-ministru al României. A condus, până în 2015, mai multe guverne succesive (Ponta I, II, III și IV), bazate pe coaliții largi, inclusiv Uniunea Social Liberală (USL) și ulterior alianțe PSD-PC-UNPR.

A demisionat în 2015, după tragedia din clubul bucureștean Colectiv și protestele de stradă care i-au urmat.

A demisionat și din PSD și, în 2018, a înființat un nou partid: ProRomânia. La alegerile parlamentare din 2020, partidul nu a trecut pragul electoral, iar Ponta s-a retras temporar din prim-planul politicii.

De numele său se leagă mai multe controverse.

Primul a fost cel legat de lucrarea lui de doctorat, despre care, în 2012, revista „Nature” a scris că ar conține pagini plagiate. Doi ani mai târziu, Comisia de Atestare a Diplomelor (CNATSCU) i-a retras titlul de doctor, decizie contestată în instanță.În 2024, o instanță a anulat decizia de retragere a titlului de doctor și l-a repus în drepturi.

Victor Ponta fost urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în dosarul „Turceni-Rovinari”, fiind acuzat de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani. A fost trimis în judecată, dar ulterior a fost achitat. Numele său ar fi apărut și într-un alt dosar DNA, în care Sebastian Ghiță era cercetat pentru fapte de corupție, conform ​economica.net.

Sebastian Ghiță, fost deputat PSD și om de afaceri, este un apropiat al lui Victor Ponta. Acuzat de corupție, trafic de influență, spălare de bani, șantaj și fraudă în mai multe dosare instrumentate de DNA, a fugit din România în Serbia în 2016. În 2019 a primit azil politic în Serbia și a obținut cetățenia sârbă.

Și Victor Ponta este cetățean sârb, din ianuarie 2018. Săptămâna trecută el a anunțat că va renunța la cetățenia pe care el o numește onorifică, pentru a demonstra că „România va fi pe primul loc”.

În Monitorul Oficial al Republicii Serbia, din ianuarie 2018, apare decizia acordării cetățeniei lui Victor Ponta, fără specificarea de „onorifică”.

Source URL: https://romania.europalibera.org/a/prezidentiale-2025-cine-re-intra-in-cursa/33350658.html