Interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu, în primă instanță prin respingerea dosarului de candidatură la BEC și, ulterior, prin respingerea contestației făcute de acesta la Curtea Constituțională. O parte din societatea civilă a vorbit despre o „victorie” a democrației, având în vedere pericolul la adresa democrației românești pe care discursul și eventual faptele candidatului suveranist îl reprezentau, însă cealaltă tabără a declarat „moartea” democrației, odată cu interzicerea candidaturii lui Georgescu.
Alți analiști și experți vorbesc despre o „victorie de etapă”, în contextul în care este incert dacă acest curent extremist se va estompa în timp, sau dacă va crește și mai mult în următorii 5 ani, având să culmineze cu o victorie finală a extremiștilor, dată fiind frustrarea din societate.
România a trecut prin pusee de extremism în epoca post-decembristă, mai ales la finalul anilor 2000, când după o perioadă economică grea, Corneliu Vadim Tudor și PRM erau în ascensiune, și erau aproape de a câștiga alegerile prezidențiale. Astfel, extremismul a rămas mereu latent în societatea românească, căutând momentul potrivit pentru a ieși la iveală.
Politologul Cristian Pîrvulescu înaintează două scenarii pe termen lung, după ce România a scăpat de pericolul Georgescu și spune că totul depinde de cine va câștiga alegerile prezidențiale din luna mai.
„Depinde de foarte multe elemente. În primul rând, cine va câștiga alegerile prezidențiale. Dacă, de exemplu, va urma o perioadă de stabilitate politică și de prosperitate, se vor estompa. Dacă vom avea conducători inteligenți care vor încerca să găsească compromisul. Dacă, de exemplu, vom avea un președinte anti-sistem, se vor accentua crizele cu toate consecințele pe care le reprezintă.”, afirmă Cristian Pîrvulescu.
Politologul consideră că oamenii încă vor anti-sistem, fie că este vorba despre anti-sistem democratic, cum este Nicușor Dan, fie anti-sistem așa-zis suveranist.
„Oamenii vor încă să voteze anti-sistem, după care ajungem iarăși în situația de instabilitate politică pe care a generat-o Traian Băsescu, pe care a moștenit-o cu foarte mare dificultate și cu costuri imense pe care le vedem și acum a reușit să o estompeze Iohannis. Tentația este extraordinar de mare, anti-sistemul. Vedem și la discursul anterior ocupării funcției de președinte interimare al lui Ilie Bolojan, care spunea că vrea guvern de dreapta. „Ideea că românii sunt de dreapta, că stânga, care stângă, nimeni n-a reușit să explice și ce înseamnă stânga, este reală și așa mai departe.”, spune Pîrvulescu.
Cristian Pîrvulescu spune că această instabilitate politică duce la consecințe economice, deoarece sperie investitorii, care și așa sunt speriați de „isteria anti-sistem”.
„Asta nu poate să ducă decât la instabilitate politică, o consecință economică directă. Deci instabilitatea politică are impact asupra economiei pentru că afectează în mare măsură încrederea investitorilor, iar fără încrederea investitorilor, mai ales în situații complicate, asta va fi foarte greu. Oricum, încrederea investitorilor a fost deja afectată de această isterie a anti-sistemului.”, a mai spus acesta.
Politologul spune că inclusiv alegerea lui Nicușor Dan la Cotroceni ar putea genera un episod de instabilitate politică, însă acesta nu are un partid și va trebui să preia unul din mers, dar va avea dificultăți.
„Deci da, indiscutabil. Știți, un președinte care nu are majoritate prezidențială este un președinte care nu are instrument, dar are legitimitatea votului și va fi tentat să producă crize care să-i permită să joace un rol mai important decât cel constituțional. Până acum n-am avut președinți. Eu cred că oricine e președintele României are această tentație. Deci nu doar pe Nicușor Dan.”, adaugă Cristian Pîrvulescu.
Curtea Constituțională a respins, marți, 11 martie, candidatura lui Călin Georgescu la prezidențialele din 4 mai. CCR a menținut astfel decizia Biroului Electoral Central din 9 martie, care i-a respins candidatura pentru că politicianul pro-rus nu „respectă condițiile prevăzute de lege”, după cum a motivat BEC.
Ieșirea lui Georgescu din scenă a generat un val de exaltare publică a unei părți din societate, care s-a bucurat pe rețelele de socializare de „victoria” democrației, în contextul în care tabăra așa-zis „suveranistă” rămâne într-un vid de putere.
Această „victorie”, însă, poate avea consecințe devastatoare pe termen lung, prin faptul că a iritat și mai mult electoratul care nu mai avea oricum încredere în instituțiile democratice din România, iar sentimentul anti-sistem de factură extremistă poate atinge noi culmi în următorii 5 ani, dacă actuala clasă politică și viitorul președinte, oricare ar fi acesta, nu reușește să se replieze și să-li schimbe atitudinea față de alegători.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/calin-georgescu/respingere-candidatura-scenarii-viitor-1929325
