AUR și POT au în lucru o nouă strategie pentru alegerile prezidențiale, după ce candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR) și de Biroul Electoral Central (BEC). Formațiunile de opoziție trebuie să găsească un candidat care să preia cât mai mult din electoratul câștigătorului turului 1 din 2024, o mare provocare.
Anca Alexandrescu, jurnalistă, și Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, sunt numele despre care s-a vorbit cel mai mult în ultimele săptămâni, persoane publice care ar putea lua locul lui „CG”. George Simion, care ar fi fost impulsionat de colegi pentru a candida la prezidențialele din 2024, nu își dorește să intre încă o dată în cursă.
Sociologul Dan Dungaciu a refuzat înscrierea în cursa electorală, în urma zvonurilor apărute în cursul zilei de luni, 11 martie.
„Mi se pare un pic bizar că se lansează în spațiul public orice, iar tu trebuie să dai explicații la toată lumea. Faptul că a fost un interes, mulțumesc pentru acest interes! Nu comentez știri pe surse”, a declarat Dungaciu, la Gândul.
De asemenea, de-a lungul timpului, din AUR au fost înaintate mai multe nume de posibili candidați, în ultimii ani, pentru Palatul Cotroceni: Gheorghe Piperea, Claudiu Târziu, Andrei Marga, Ioan Aurel Pop și alții. Ultimii doi au refuzat, iar actorul Mircea Diaconu, decedat la finalul lui 2024, a respins și el varianta unei candidaturi.
Politologul George Jiglău crede că niciun candidat din tabăra naționalist-suveranistă nu ar putea avea o performanță la fel de bună la alegeri precum Călin Georgescu. De asemenea, potrivit analistului politic, „CG”, după ce a fost interzis, nu ar fi dispus să gireze un alt candidat.
„Călin Georgescu nu-și poate transfera tot acest capital electoral și nici nu cred că vrea asta. Indiferent ce alți posibili înlocuitori ar putea fi, în ultimele luni, chiar ani, campania aceasta asociată extrem de puternic cu imaginea lui Călin Georgescu, a fost atât de coerentă de a dus la acest rezultat, încât nu cred că se poate face un transfer de voturi 1 la 1, dacă Georgescu își pune mâna binecuvântătoare pe capul unui candidat, spunând că ‘el este omul pe care-l susțin’.
Apoi, Georgescu nu cred că este dispus să împrumute imaginea asta altui politician. Nu știu dacă există o persoană față de care să manifeste un nivel de acceptare atât de puternic, încât Georgescu să ajungă să fie precum un agent electoral”, a precizat Jiglău, pentru Ziare.com.
Cadrul universitar crede că suveraniștii vor îndemna electoratul să boicoteze, deci să nu gireze „lovitura de stat”, numită de AUR și POT.
„În loc să se chinuie să găsească vreun Simion, Dungaciu sau pe altcineva, cred că poate exista un scenariu potrivit căruia bazinul electoral al lui Georgescu, 3-4 milioane de oameni va fi încurajat să stea acasă, deci să pună la punct un scenariu de boicot al alegerilor prezidențiale, să spună că ‘acest proces nu e legitim, nu participăm la vot’. Deci ‘oricine va ieși președinte după acest proces electoral, va fi ilegitim, deci nu-l recunoaștem’. Ar fi o prezență de doar 30%, cu aproximație”, a transmis Jiglău.
Suveraniștii ar putea crește din opoziție și astfel, și-ar putea implementa agenda peste câțiva ani, în speranța obținerii unui succes pe modelul „Trump”, mai precizează politologul.
„Decât să treacă printr-o înfrângere electorală cu un candidat care nu reușește să se ridice la înălțimea dobândită de către Georgescu, ce și-ar putea pierde la rândul său capitalul electoral, cred că tabăra suveranistă va fi extrem de perseverentă, ca în America. Deci pot pregăti terenul pentru următoarele alegeri, fix așa cum s-a întâmplat cu revenirea lui Trump, cu speranța lor că ar putea da o lovitură și mai serioasă”, a concluzionat Jiglău.
Potrivit unui sondaj realizat la începutul lui 2025, 70% dintre români ar vota un candidat naționalist. În cele mai recente sondaje, Călin Georgescu era cotat cu peste 40%, deci chiar cu șansele unei victorii încă din turul 1, în eventualitatea unei candidaturi valide. Totuși, în contextul în care candidatura i-a fost respinsă lui Georgescu, trebuie avute în vedere anumite nuanțe. Oreste Teodorescu remarcă faptul că electoratul naționalist-suveranist nu este perfect omogen.
„În tabăra suveranistă sunt mai multe categorii de simpatizanți: tradiționaliștii, pășuniștii, autohtoniștii, trumpiștii, putiniștii, antiglobaliștii, populiștii, extremiștii și aș putea continua, dar nu e cazul. Nu toți sunt susținătorii lui Georgescu”, a comentat analistul, pentru Ziare.com.
Călin Georgescu s-a făcut remarcat în spațiul public drept un candidat atipic, deci automat, nu toți votanții săi vor merge către noua propunere a taberei naționaliste, e de părere jurnalistul.
„El a capitalizat mult electorat de aici folosindu-și cu multă abilitate retorica și pe mai multe paliere. Capitalul său de imagine este ‘pe persoană fizică’, cum doct ar fi remarcat Vanghelie… Profil mesianic, de fuhrer, tătuc, căpitan, comandant… Din acest considerent, nu cred ca odată cu ieșirea lui din peisaj, își va putea transfera aura de guru altcuiva.
Desigur, tabără suveranistă are suficient combustibil pentru a propune un alt candidat la prezidențiale… Cel mai organic mi se pare Simion… Dar poate și alte figuri care s-au remarcat în retorica aceasta și care nu sunt arondați vreunui partid”, a mai precizat Oreste.
Alexandru Lăzescu, analist politic, avertizează, de asemenea, că electoratul lui Georgescu este diversificat, format în mare parte din oameni care votează „anti-sistem”. Astfel, chiar dacă „CG” este respins, nemulțumirile sociale se vor acutiza, e de părere Lăzescu.
„Electoratul lui Georgescu e un amestec. Este un electorat ‘pro-Georgescu’, dar vorbim și despre un electorat extrem de nemulțumit de sistem, existent în multe alte țări. Prin a interzice un candidat nu rezolvi problema din societate. Este o tensiune, o nemulțumire care tot crește și care, la un moment dat, se va dirija către cineva – nici nu prea are importanță către cine. În viitor, va prelua această nemulțumire de la electorat.
România este într-o situație foarte vulnerabilă, există premisele ca nemulțumirea față de putere, față de guvern să tot crească. Va fi o situație foarte grea, suprapusă cu o situație geopolitică absolut cumplită”, a declarat Lăzescu, pentru Ziare.com.
Potrivit cadrului universitar, scenariul boicotului este deschis.
„Așa cum arată lucrurile în acest moment, AUR ar putea să nu-și pună candidat și să ceară un soi de boicot. Este pur speculativ. Vor merge și pe ideea de sprijin extern, că ‘alegerile au fost viciate’. Aș înclina să cred că între a veni cu un candidat care nu ar putea fi decât George Simion și a boicota scrutinul electoral, înclin mai mult spre a doua variantă”, a punctat analistul.
Călin Georgescu, descris de psihologul Radu Leca
Psihologul Radu Leca a realizat „portretul” lui Călin Georgescu. Potrivit specialistului, o mare parte din electorat și-a vărsat frustrarea acumulată de-a lungul deceniului, prin intermediul lui „CG”.
„Domnul Georgescu este un personaj seductiv, social și politic. Seamănă izbitor cu Donald Trump dar și cu alte personalități istorice scoase în afara legii. Vorbim despre un personaj social, cu priză mare la public, a fost pregătit pentru un viitor politic fragil. Niciodată un guvern nu a plasat cetățeanul pe locul 1. Doar l-a folosit ca vot.
În clipa în care a apărut în media domnul Georgescu, votanții au fost cuceriți de sinceritatea cu care a vorbit despre religie și istorie. Votanții au primit un candidat cu expertiză extinsă în istoria și religia românilor. Din interiorul guvernelor din 1990 până în 2025, nu a existat un politician care să îndeplinească aceleași opțiuni. Iar votanții îl preferă uman pe Georgescu, fost candidat la președinție, aparent patriot și dedicat oamenilor. De asemenea, Europa se teme de Georgescu”, a comentat Leca, pentru Ziare.com.
Pe lângă potențialul viitorului candidat din tabăra suveranistă, AUR și POT întâmpină mai multe provocări. În primul rând, cel pe care-l vor candidat să accepte propunerea. Apoi, numărul de semnături să fie strâns într-un timp record, până pe 15 martie, iar apoi, aspirantul să fie validat de filtrele BEC și CCR. Gheorghe Piperea, Petrișor Peiu, Dan Dungaciu, Dan Puric, George Simion și Claudiu Târziu ar fi variantele de pe masa AUR, în acest moment, ca propuneri de prezidențiabili.
Sociologul Dan Dungaciu susține că interzicerea lui Călin Georgescu nu rezolvă problemele fundamentale din societate.
„Aici, în România, nici măcar o bătălie geopolitică nu a fost (n.r. – prin anularea alegerilor și interzicerea lui Georgescu). S-a geopolitizat ulterior, pentru că s-au uitat la candidatul care avea un anumit tip de discurs și tot discursul a devenit negativ. Deci noi am geopolitizat ulterior această chestiune, într-un mod care e absolut păgubos pentru România, aducând România în următoarea situație:
1. Ruptă în două. Jumătate din populație nemulțumită, care va fi acolo, nemulțumită;
2. La americani ești în rubrica ‘așa nu!’, la nivel oficial;
3. Ai o Rusie resurgentă care va câștiga în Ucraina.
Cine e de vină pentru asta? Nimeni nu va fi vinovat, lucrurile vor merge mai departe cu aceiași oameni, cu aceeași retorică și nimeni nu va fi vinovat. Bucata aceea incompetentă de Românie târăște după ea jumătate de Românie furioasă și nemulțumită. Asta e poziția strategică a României”, a comentat analistul de politică externă, pentru sursa citată.
În opinia lui Dungaciu, anularea alegerilor și respingerea lui Georgescu a creat un precedent periculos, pe model „rusesc”.
„Dacă noi mergem în situația în care este Călin Georgescu sau oricine altcineva, un om care nu are nicio condamnare definitivă, pe o speță – nu mai poate candida niciodată pentru că există o decizie (a CCR/BEC), nu e cam mult? Dacă decizia inițială va plana deasupra instituțiilor permanent? Este un precedent care va putea fi folosit, un precedent peste care mai adaugi o tușă, și mai vine o tușă, și încă una. Va fi o situație care va fi din ce în ce mai greu de controlat. De fapt, bătălia în democrație va fi nu să fii un candidat bun, să iei voturi, ci să intri în instituții – nealese – instituții mediatice, de putere, de decizie, pentru că ele vor decide. Acest model începe să semene cu cel rusesc, în general.
Acesta e modelul rusesc: alegeri nu se fac în piață, ci în instituții. Avem modelul democratic, american – Donald Trump e un exemplu de reușită – decizia se ia în piața publică, prin decizie, vot popular și abia apoi se așază în instituții. Potrivit modelului rusesc, democrația controlată, se pleacă de la ideea că poporul e tâmpit (…) ‘Iubim poporul, dar când e vorba despre democrație, lăsați-ne pe noi, pentru că poporul nu știe ce face!’. Noi ajungem în situația în care se spune că ‘poporul nu știe ce face’ (…) Cine decide cine nu poate candida? Cei care nu sunt aleși. Asta e problema, de fapt. Se schimbă balanța, încet. Noi suntem în perioada de tranziție. La ruși nu a existat niciodată democrație”, a concluzionat analistul politic.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/calin-georgescu/alegeri-prezidentiale-2025-inlocuitor-1928831
