Decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a invalida candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale a declanșat un val de acuzații din partea unor lideri extremiști, care susțin că instituția și-ar fi depășit atribuțiile. Printre cei care au contestat vehement hotărârea se numără liderul AUR, George Simion, dar și avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, care a declarat că „numai Curtea Constituțională poate decide asupra constituționalității unei candidaturi”.
Cu toate acestea, BEC a motivat decizia sa prin aplicarea directă a unei hotărâri anterioare a Curții Constituționale, stabilind că Georgescu nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a candida. Potrivit art. 25 din Legea 33/2007, BEC are competența expresă de a verifica dacă o candidatură respectă toate cerințele prevăzute de lege.
Biroul Electoral Central a respins pe 9 martie 2025 candidatura lui Călin Georgescu, alături de alte două candidaturi independente. Decizia, luată cu un vot de 10 la 4, a provocat reacții virulente din partea suporterilor săi. Susținătorii lui Georgescu, strânși în fața instituției, au forțat gardurile jandarmilor la sediul BEC, iar George Simion a publicat mesaje agresive pe rețelele sociale, acuzând autoritățile de „dictatură”.
Călin Georgescu, la rândul său, a reacționat vehement pe rețeaua X (fostul Twitter), duminică seara, 9 martie, la câteva ore după anunțarea deciziei BEC. Acesta a scris în limba engleză că invalidarea candidaturii ar fi „O lovitură directă în inima democrației mondiale! Mai am un singur mesaj! Dacă democrația din România cade, întreaga lume democratică va cădea! Acesta este doar începutul. Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie.”
De la momentul publicării deciziei și pe parcursul ultimelor zile, printre cei mai vocali reactanți a fost liderul AUR, George Simion, care a declarat public că „Nu există niciun motiv pentru care să fie invalidată această candidatură. Nu există temeiuri legale.”
Luni dimineață, 10 martie, AUR a organizat o conferință de presă în care George Simion a declarat că „Ieri, prin decizia abuzivă a Biroului Electoral Central, am trăit un nou episod din lovitura de stat care a început pe 6 decembrie”, acesta aducând de mai multe ori în discuție atribuțiile Biroului Electoral Central și faptul că instituția nu are capacitatea să invalideze candidatura depusă de un candidat.
Amintim în acest context că Biroul Electoral Central este un organism cu rol esențial în organizarea alegerilor din România. Conform Legii nr. 115/2015, BEC este format din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice.
Mai mult, art. 25 din Legea 33/2007, definește explicit atribuțiile Biroului Electoral Central, inclusiv verificarea și constatarea îndeplinirii condițiilor legale pentru candidaturi. BEC este astfel în mod explicit autoritatea responsabilă pentru aplicarea și interpretarea unitară a legislației electorale, ceea ce înseamnă că deciziile sale sunt obligatorii pentru toate instituțiile implicate în procesul electoral. Totodată, art. 29 din Legea 370/2004 spune că BEC verifică dacă un candidat îndeplinește toate condițiile de fond și de formă pentru a intra în competiția electorală. Acest articol prevede explicit că BEC poate respinge candidaturile care nu respectă aceste cerințe.
Iar art. 38 din Legea nr. 47/1992 definește faptul că, în România, Curtea Constituțională are rolul de a verifica legalitatea candidaturilor doar în urma unei contestații, ceea ce înseamnă că BEC are obligația să efectueze o primă verificare.
În cursul serii de duminică, BEC a comunicat public faptul că instituția, în decizia luată de a invalida candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale, a ținut cont de aspectele fundamentale ‘deja tranșate’ de Curtea Constituțională la luarea deciziei de respingere a înregistrării candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.
„Biroul Electoral Central nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curții Constituționale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carențe să fie înregistrată și să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia”, se afirmă în decizia BEC. Conform aceleiași surse, candidatura lui Călin Georgescu nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât acesta „prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația (…) de a apăra democrația”, care se întemeiază pe alegeri „corecte, integre și imparțiale”.
BEC a ținut cont și a acționat în linie cu hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat procesul electoral pentru alegerea președintelui României, dispunându-se reluarea în integralitate, statuează cu privire la „modul în care candidatul (…) a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de președinte al României”. „De altfel, anulând procesul electoral în curs și dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale (…), Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturi depuse de către candidatul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de președinte al României”, se mai arată în decizie.
Instituția a încheiat prin a menționa că, în condițiile în care instanța de contencios constituțional a decis cu privire la aceste aspecte, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii devine irelevantă.
Hotărârea BEC nu a fost astfel una arbitrară sau abuzivă, ci în linie cu cadrul legislativ care legitimează instituția să ia aceste decizii, considerând că aspectele fundamentale precizate de judecătorii CCR la momentul anulării alegerilor nu pot, practic, fi ignorate într-un al doilea set de alegeri, de altfel mergând vădit împotriva justificărilor legale invocate de judecători.
Călin Georgescu se află în prezent și sub control judiciar timp de 60 de zile, fiind urmărit penal pentru șase infracțiuni, printre care fals în declarații, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Dosarul include inclusiv un capăt de acuzare cu privire la fals privind sursele de finanțare a campaniei electorale. Ultimele detalii ale cazului arată că dosarul fostului candidat va fi legat și de dosarul grupării Potra, potrivit unor surse judiciare citate luni de Gândul.
Criticii deciziei BEC susțin că instituția „nu are dreptul să ia decizii politice”, fără să ia în considerare faptul că verificarea candidaturilor este o obligație expres prevăzută de lege. „Sunt șocat de motivarea asta. E șocant mai ales ca CCR a spus că numai ea, în mod expres, poate decide așa-zisele condiții de constituționalitate a candidaturilor. Adică dacă tot o invocat BEC, sunt convins că au citit și acel paragraf în care CCR spunea că „numai eu pot să verific așa ceva”. Ca atare, BEC trebuia să fie Autoritate administrativă așa cum este, de altfel, conform legii. Singura explicatie a fost că s-a votat potrivit conștiinței fiecăruia de acolo. Motivarea asta n-a ieșit dintr-o dezbatere a membrilor BEC”, a declarat avocatul Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii, care a avut, de altfel, propriile probleme cu legea în urmă cu zece ani.
Argumentul avocatului legat de faptul că doar CCR poate decide asupra condițiilor de constituționalitate, ignoră însă faptul că BEC nu a verificat constituționalitatea, ci legalitatea candidaturii. Prin atribuțiile sale, BEC era obligat să ia în considerare hotărârea CCR și să evalueze dacă Georgescu mai poate candida în condițiile stabilite de lege.
Mai mult, afirmațiile lui George Simion privind „lovitura de stat” sau aluziile la faptul că decizia BEC ar indica semnele unei „dictaturi” pot fi considerate o deturnare evidentă a realității, în condițiile în care infirmarea candidaturii unui politician care nu îndeplinește condițiile legale face parte dintr-un proces prevăzut și aplicat conform legii.
După decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 4 mai, politicianul a declarat luni, potrivit unui consilier al acestuia care a confirmat informația pentru Reuters, că va ataca hotărârea la Curtea Constituțională a României, termenul limită de depunere a contestației fiind seara zile de luni, 10 martie.
Cel mai târziu la data de 18 martie, candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot formula contestații la Curtea Constituțională privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. CCR soluționează contestațiile prin hotărâri definitive, ce se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial.
Decizia Biroului Electoral Central de a invalida candidatura lui Călin Georgescu nu a fost una arbitrară, ci o aplicare strictă a legii, bazată pe hotărârea precedentă a CCR. Indiferent de dezbaterile publice cu privire la verticalitatea deciziilor Curții Constituționale sau a unei lipse de consecvență din partea BEC și CCR în sesizarea problemelor puse de Călin Georgescu valorilor democratice ale țării, a problemelor grave la nivel de finanțare a campaniei sau a legăturilor acestuia cu legionarismul, ignorate în alegerile prezidențiale din 2024 până la decizia de anulare, bazele legale pentru ultima decizie au fost motivate atât de Biroul Electoral, cât și de cadrul legislativ în care acesta operează.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/politica/atributii-birou-electoral-central-candidatura-georgescu-respinsa-1928572
