Dacă ar fi să ne ghidăm după discursurile politicienilor conservatori, de la Donald Trump la Viktor Orbán, de la televiziunile de dreapta din SUA la propaganda ultranaționalistă din Europa de Est, George Soros ar fi întruchiparea unui dușman universal. Un finanțator secret al stângii radicale, un conspirator globalist, păpușarul din umbră care controlează tot – de la imigrația ilegală la protestele sociale și chiar la criza economică mondială din 2008. În România, numele lui Soros a fost preluat rapid de discursul extremist, ajungând să fie o etichetă aruncată oricărui oponent politic care nu se încadrează în paradigma naționalist-populistă.
Însă, dincolo de această figură aproape mitologică, analizele obiective asupra „fenomenului George Soros” au arătat destul de transparent că miliardarul de origine maghiară a devenit mai degrabă o armă politică și un „loc comun” în discursurile instigatoare de frică ale conservatorilor de dreapta de pretutindeni, în spatele căruia se află de fapt un om bogat, evreu, neafiliat politic în sens vădit, cu viziuni de stânga, care și-a dedicat cea mai mare parte din viață filantropiei. Problema, se pare, stă în „cui” a oferit Soros finanțare de-a lungul vieții, chestiune care a creat hibe în rândul politicienilor care operează după principiul „cine nu e cu mine, e împotriva mea”.
George Soros s-a născut în 1930 la Budapesta, într-o familie evreiască, aceștia fiind supraviețuitori ai ocupației naziste printr-o combinație de noroc și ingeniozitate. După război, s-a mutat în Marea Britanie, unde a studiat la London School of Economics sub îndrumarea filosofului Karl Popper, ale cărui idei despre societățile deschise și pericolele regimurilor totalitare i-au influențat profund viziunea.
În anii ’50, Soros a emigrat în Statele Unite și a intrat în lumea finanțelor. A devenit celebru în 1992, când a pariat împotriva lirei sterline, provocând o criză care l-a transformat în „omul care a spart Banca Angliei.” Deși acest episod l-a făcut miliardar, ceea ce l-a consacrat în dezbaterea publică globală a fost rolul său de filantrop: începând din anii ’80, Soros a donat peste 32 de miliarde de dolari prin Open Society Foundations pentru cauze democratice, educaționale și pentru drepturile omului. Robert Slater, autorul biografiei „Soros: The World’s Most Influential Investor” (n.r. eng. Soros: Cel mai influent investitor din lume), subliniază în cartea sa faptul că, deși Soros a finanțat diverse grupuri progresiste, el nu le controlează sau dirijează activitățile. Slater notează: „Este adevărat că și-a distribuit banii către o gamă largă de grupuri progresiste, dar nu a condus sau controlat niciunul dintre ele. Nu a jucat niciun rol operațional în niciunul dintre ele.”
A susținut mișcările anticomuniste din Europa de Est înainte de 1989, inclusiv Solidaritatea în Polonia și activiștii pentru democrație din Ungaria. În anii 2000, a contribuit la reformele judiciare din Ucraina, a sprijinit inițiative de integrare a minorităților și a fost un susținător vocal al statului de drept în democrațiile emergente. Dar tocmai această implicare în politici progresiste și sprijinirea mișcărilor democratice l-au transformat în ținta unei uriașe campanii de dezinformare.
Un articol științific apărut în 2023 în jurnalul academic „Politics and Governance” publicat de Cogitatio Press și documentat de cercetători ai Autonomous University of Barcelona și Universidad Europea del Atlántico, demonstrează în detaliu teoria că „există un consens larg în a considera populismul drept o viziune maniheistă asupra lumii, care simplifică excesiv și polarizează opțiunile politice, reducându-le la o luptă simbolică între un „noi” și un „ei”. „Noi” este reprezentat de „popor”, echivalat cu „binele”, în timp ce „ei” sunt identificați drept „ceilalți” politici, adesea întruchipați de „elite”, care sunt prezentate ca fiind în mod inerent „rele”.”
Primele atacuri sistematice împotriva lui Soros au apărut în SUA, în timpul administrației George W. Bush. În 2004, Soros a fost unul dintre cei mai mari donatori ai campaniei democraților și s-a implicat activ în eforturile de a-l împiedica pe Bush să obțină un al doilea mandat. Ca răspuns, mașinăria mediatică a dreptei, în special Fox News și rețeaua de think tank-uri conservatoare, au început să-l portretizeze ca un „miliardar socialist” care încearcă să cumpere democrația americană. În 2010, Glenn Beck, o figură-cheie în ecosistemul dezinformării de dreapta, l-a acuzat pe Soros că este „păpușarul din umbră” și că manipulează evenimente politice globale pentru a destabiliza statele-națiune. A fost momentul în care numele său a devenit un simbol universal al unui complot imaginar al „globaliștilor”, după cum explică și jurnaliștii The New Yorker în același an.
Ce nu poate trece neobservat, însă, în calvalcada de atacuri din partea liderilor de dreapta americani și europeni, este o tentă profund antisemită a mesajelor transmise către public. O analiză BBC din 2019 arată și modul în care victoria electorală a lui Donald Trump în 2016 a dus atacurile asupra lui Soros la un nou nivel, mai periculos. Potrivit sursei citate, la opt luni după începerea mandatului lui Trump, în august 2017, neonaziștii au organizat o procesiune cu torțe în Charlottesville, Virginia. Ciocnirile cu contraprotestatarii s-au încheiat tragic, când un adept al supremației albe a intrat cu mașina într-o mulțime, provocând moartea unei femei.
„Printre susținătorii de dreapta din SUA s-a răspândit rapid ideea că violențele fuseseră orchestrate și finanțate de Soros, cu scopul de a-i păta reputația președintelui Trump. Aceștia susțineau că cheia acestui complot secret era un bărbat numit Brennan Gilmore, care filmase momentul în care mașina a fost condusă spre contraprotestatari. Gazda emisiunilor radio cu profil politic de dreapta, Alex Jones, a afirmat că Gilmore era plătit cu 320.000 de dolari pe an de Soros și că făcea parte dintr-o conspirație a „statului paralel” pentru a-l răsturna pe președinte. Însă orice legătură era extrem de fragilă.
Este adevărat că Soros a donat 500.000 de dolari campaniei politice a lui Tom Perriello – un candidat democrat pentru guvernarea statului Virginia, pentru care Gilmore lucrase. Dar nu există nicio dovadă că Soros sau Open Society ar fi dirijat sau plătit protestatari la Charlottesville. Gilmore, care nu a primit niciodată bani de la Soros, l-a dat ulterior în judecată pe Alex Jones și pe alții pentru defăimare”, relata BBC în 2019.
Analiza a inclus evenimentele din 2019 de la granița cu SUA, când mii de migranți au plecat din Honduras, îndreptându-se spre Statele Unite, cu doar o lună înainte de alegerile parlamentare, care amenințau să slăbească controlul republicanilor asupra Congresului. Imediat, așa-numita „caravană a migranților” a fost pusă pe seama lui Soros. Fox News a difuzat în mod repetat afirmații potrivit cărora Soros ar sprijini deschiderea granițelor și imigrația nelimitată. Potrivit BBC, Jack Kingston, fost congresman republican, a declarat atunci că „Este un efort foarte bine organizat și cineva se află în spatele lui, cineva plătește pentru asta, și ar fi tipic pentru George Soros să fie implicat.”
La rândul său, președintele Trump a redistribuit pe Twitter un videoclip care pretindea că arată cum li se dau bani unor oameni din Honduras pentru a „asalta granița SUA”, sugerând că acei bani ar putea proveni de la Soros. Întrebat în fața Casei Albe dacă Soros finanțează caravana migranților, Trump a răspuns: „Nu m-aș mira. Mulți oameni spun că da.” În doar câteva ore, însă, jurnaliștii au descoperit că filmarea nu fusese realizată în Honduras, așa cum se pretindea inițial, ci în țara vecină, Guatemala. O examinare mai atentă a imaginilor a arătat că cel puțin unul dintre presupușii lucrători umanitari era înarmat. Caravana migranților a fost filmată pe tot parcursul călătoriei sale. S-au observat organizații caritabile locale oferind ajutor migranților. Dar nu există nicio dovadă că Soros ar fi finanțat-o în vreun fel, explica BBC.
Iar pe 27 octombrie 2018, la 11 zile după ce prima teorie a conspirației despre caravana migranților a apărut și la cinci zile după ce un pachet exploziv a fost trimis la locuința lui Soros, un bărbat înarmat cu o pușcă de asalt și trei pistoale, a intrat într-o sinagogă din Pittsburgh și a ucis 11 evrei. „A fost cel mai grav act de violență antisemită din istoria SUA – și a fost comis de un bărbat obsedat de George Soros”, arăta BBC în analiza de dinainte de pandemie. Însă amploarea țintei ușoare care devenise filantropul maghiar urma să crească exponențial în anii care au urmat.
Dacă în SUA campania împotriva lui Soros a fost pur politică, cu derapaje puternice, sângeroase, dar relativ izolate către antisemitism, în Europa teoriile conspirației și discursurile instigatoare la violență și la acte politice extreme au crescut în grandoare mai ales în Ungaria, țara natală a lui Soros. Viktor Orbán a lansat o campanie de propagandă masivă împotriva miliardarului, folosind imagini cu chipul său supradimensionat pe afișe cu mesaje despre „pericolul imigrației” și despre „conspirația globalistă”.
Într-un discurs ținut în 2018, Orbán a declarat că „Soros și rețeaua sa” sunt „dușmanii Ungariei”, ceea ce a creat o legătură directă între numele său și teoriile clasice antisemite despre evreii care controlează din umbră lumea. Campania guvernului ungar a fost atât de agresivă încât Universitatea Central Europeană, fondată de Soros, a fost forțată să se mute din Budapesta la Viena. „Universitățile reprezintă ultimul bastion al gândirii libere. Iar Universitatea Central Europeană (CEU) se află în vârful acestui bastion. De fapt, a fost unul dintre locurile unde tinerii gânditori din regiune s-au întâlnit, au discutat împreună și au încercat să găsească soluții pentru a duce transformarea promisă în 1990 până la capăt. (…) Mulți comentatori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca Marine Le Pen să devină președinta Franței, însă Uniunea Europeană și-a întâlnit deja adevăratul adversar în persoana lui Viktor Orbán.
Un lider revanșard, etno-naționalist și autoritar provoacă acum deschis așa-numitele „valori liberale” pe care prim-ministrul britanic le invocă drept fundamentul istoriei moderne a continentului nostru. Sau, așa cum a spus Zoltán Balázs, politolog maghiar conservator – un susținător al lui Orbán și viceprimar ales al districtului XV din Budapesta – într-un interviu: „Dacă guvernul își va impune voința, Ungaria va deveni o țară mai întunecată, mai balcanică, de mai puțin interes pentru Occident și, din punct de vedere social, economic și științific, vom aluneca în rândul țărilor care cu greu mai pot fi considerate măcar niște „outsideri”.” Ar fi o tragedie pentru Ungaria și pentru întreaga viață publică europeană dacă Orbán ar câștiga această luptă”, scriau economiștii de la London School of Economics în 2017, cu un an înainte de închiderea definitivă a instituției de învățământ în Ungaria.
Soros a fost o figură repetată ad nauseam în campania electorală din SUA în 2024, fiind des frecventat atât de Donald Trump, cât și de nume puternice care acum se află, mai mult sau mai puțin oficial, la dreapta sa, precum miliardarul Elon Musk. Acesta s-a declarat revoltat de o serie de articole care îl declarau pe Soros ca fiind în spatele unei campanii de finanțare a unor organizații non-guvernamentale care pompau fonduri către Hamas. POLITICO a clarificat apoi că era vorba despre Tides Foundation, finanțată într-adevăr de miliardarul maghiar, dar care susține numeroase alte organizații non-profit formate din activiști civici care au protestat împotriva atacurilor sângeroase împotriva civililor orchestrate de Israel.
George Soros’s hatred of humanity includes Israel btw pic.twitter.com/LY6UPblsh9
Atacurile lui Musk, așa cum este deja obișnuit CEO-ului Tesla, frizează deseori ridicolul, plasându-se departe de tărâmul argumentării. Însă mesajele sale sunt deosebit de puternice și au calitatea de a se răspândi la nivel viral. În ianuarie 2025, când fostul președinte Joe Biden a fost onorat cu Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă distincție civilă din SUA, CEO-ul Tesla a distribuit un meme în care îl compara pe Soros cu drept Sheev Palpatine, cunoscut și sub numele de Darth Sidious, din saga Star Wars. În filme, Palpatine apare inițial ca un lider democratic binevoitor, în timp ce, în secret, complotează să preia controlul galaxiei ca Lord Sith, Darth Sidious.
George Soros looking quite good here. Must be the lighting. pic.twitter.com/gNHhKyd2GQ
Elon Musk a pus astfel umărul la încurajarea curentelor politice și guvernelor de dreapta în cel puţin 18 ţări, într-o campanie globală de reducere a imigraţiei şi de limitare a reglementării mediului de afaceri, potrivit unei analize a activităţii sale politice din ultimii doi ani, realizate de NBC News.
În România, teoriile conspirației despre Soros au început să fie promovate puternic după 2017, când protestele anti-PSD au fost etichetate de Liviu Dragnea și alți lideri ai partidului drept „proteste finanțate de Soros”. Retorica a fost preluată rapid de posturile TV apropiate de guvern, iar în discursul public Soros a devenit și la noi în țară „inamicul din umbră”, un concept vag folosit pentru a discredita orice formă de opoziție.
În ultimii ani, propaganda anti-Soros a fost îmbrățișată de „noul val” de extremiști români, care îl acuză că dirijează Uniunea Europeană și că urmărește „ștergerea identității naționale”. Retorica partidelor AUR, POT, S.O.S., lipsită de orice bază factuală, are însă un impact real: transformă dezbaterea politică într-o luptă împotriva unei ficțiuni care deviază cu succes de la subiectele de fond. Acum două săptămâni, într-una din intervențiile obișnuite pe care acesta le are la postul de televiziune Realitatea TV, fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, a afirmat că „Din punctul meu de vedere, în prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. (…) Se cunosc, îi știm deja. Lucrurile sunt foarte clare si este important, însă, că acest cancel culture, doamna Alexandrescu, n-a venit pe un teren viran. În momentul in care distrugi educația unui popor, ai țara în mână.”
În momentul în care presa a scris despre declarația inflamatorie a fostului candidat cu afinități anti-europene, Elon Musk a preluat pe platforma X mesajul, declarând că „România își merită propria suveranitate!”
Potrivit analistului Mircea Toma, membru și în Consiliul Național al Audiovizualului, „referirea la „soroșiști,” o sintagmă lansată de ani buni deja în mai multe spații social-politice în Statele Unite, în Israel, în Ungaria. Soros a fost clădit ca mit al răului, o stigmă care este lipită de toți actorii publici care par să dea semne de interes pentru reforma democratică a mediului în care funcționează. George Soros, din punctul meu de vedere, a făcut pentru România, în perioada în care a avut fundația activă în România, mai mult decât orice minister din țara noastră, investind bani și plecând fără să ia vreun leu sau dolar din România. A investit (și, n.r.) în, și aici probabil că mulți nu știu, în agricultură, a asistat antreprenoriatul în agricultură, ca românii să se poată bucura de resursa naturală. Instrumentele folosite de Soros însă, par să nu fie pe placul multor politicieni.
„Soroșiștii” sunt oamenii care militează pentru- așa cum am spus, presupun că asocierea „soroșist” cu democrat e funcțională – deci sunt cei care militează pentru o societate democratică deschisă, cum spune teoria lui Popper, adoptată de George Soros prin fundațiile domniei sale. Faptul că anunță că îi va elimina pe „soroșiști,” asta înseamnă simplu că într-o Românie georgesciană nu va mai exista libertate de exprimare, libertate în general, pentru că va conduce țara, și aici citez din alte elemente formulate, lansate de domnia sa, ca fiind o țară fără partide, că nu avem nevoie de partide”, a explicat acesta într-un interviu acordat RFI.
Demonizarea lui George Soros este un fenomen la fel de comun pe cât este de tragic, dacă judecăm modul în care este clădit discursul extremist și victimele pe care pare să le facă, odată ce frica inoculată în oameni aduce voturile și girul căutat de politicieni.
După cum au argumentat și cercetătorii citați mai sus, Soros face parte dintr-o elită lesne de atacat, deoarece deși este miliardar susține idei progresiste, iar antisemitismul modern nu mai este exprimat direct, dar se ascunde în teorii conspiraționiste despre „elite globale” și „finanțiști internaționali”, care îl au pe Soros ca personaj principal. Totodată, spre deosebire de alți donatori politici, Soros nu finanțează doar un partid sau o campanie, ci idei și mișcări sociale. Aceasta îl face o țintă mai ușor de demonizat.
În sens practic, omul George Soros nu pare să mai aibă realmente vreo importanță reală în mentalul colectiv: un bătrân evreu de 94 de ani, cu o avere imensă, într-adevăr, și cu o reputație palpabilă în filantropie și în finanțarea a numeroase mișcări culturale și sociale. În schimb, Soros a devenit un construct politic menit să ofere mișcărilor ultranaționaliste și extremiste un dușman imaginar care să catalizeze fricile alegătorilor. Contradicția flagrantă ține de faptul că, în timp ce conspiraționiștii îl acuză că manipulează lumea din umbră, adevărata manipulare este exact în mâinile celor care promovează aceste teorii. Iar Soros, un om care și-a petrecut viața finanțând libertatea presei și educația critică, a devenit astfel avatar perfect al ironiei politice a secolului și paradigmei social-politice pe care le trăim în prezent.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/politica/george-soros-pretext-politic-donald-trump-elon-musk-calin-georgescu-1926656
