Fenomenul „Georgescu”. Numărul de căutări după numele candidatului a crescut exponențial în Google

Puțini ar fi anticipat faptul că la alegerile prezidențiale din 2024, turul 1 va fi câștigat de către Călin Georgescu, un candidat fără partid în spate. Niciun sondaj de opinie nu-i dădea șanse lui Călin Georgescu să treacă în turul secund. Până în ultimele zile înainte de alegeri, „CG” nici măcar nu apărea în sondaje cu un scor mai mare de 1%. Însă, noaptea de 26 noiembrie a fost momentul care a generat în politică și în societate noi teme pentru dezbatere.

Peste două milioane de români l-au votat pe Călin Georgescu în turul 1. Astfel, candidatul independent, fără reprezentanți în secțiile de votare, a consemnat 22,94% în rezultatul final, urmat de candidata USR, Elena Lasconi (19,18%), candidatul PSD, Marcel Ciolacu (19,15%) și candidatul AUR, George Simion (13,86%). Pe 29 noiembrie, Curtea Constituțională a decis renumărarea voturilor. Pe 2 decembrie a fost anunțată finalizarea procesului de renumărare, iar Georgescu și Lasconi au rămas pe primele poziții.

Pe 2 decembrie, CCR a validat turul 1 al alegerilor. Apoi, pe data de 6 decembrie, când deja începuse procesul de votare în diaspora, pentru alegerile programate în data de 8 decembrie în România, au fost anulate, decizie care a generat suspiciuni și critici în societatea românească, dar și din partea Administrației Trump.

În tot acest context, popularitatea lui Călin Georgescu a continuat să crească exponențial. Unii s-au poziționat de partea sa, au organizat mitinguri pentru a-l sprijini, alții au lansat valuri de acuzații împotriva sa. Un indicator pentru interesul uriaș față de Călin Georgescu se reflectă în datele celui mai popular motor de căutare din țara noastră, Google, cifrele din Google Trends, consultate de Ziare.com.

În ultimele 12 luni, interogările care au cunoscut cea mai mare creștere au fost:

1. Călin Georgescu – +3.550%

2. avertizare căldură excesivă – +2.800%

3. Jocurile Olimpice – +2.450%

4. iPhone16 – +1.350%

5. Trendyol – +1.100%

6. EURO 2024 – +450%

7. Campionatul European – +400%

8. Elena Lasconi – +350%

9. Calendar ortodox 2024 – +200%

10. Temu – +170%

Cel mai mare volum al căutărilor după numele candidatului a fost înregistrat în noiembrie 2024. Însă, „Călin Georgescu” rămâne un subiect de interes, cel puțin până la alegerile din mai. Calitatea sa de suspect în trei dosare penale reprezintă, în acest moment, subiectul principal în media din România.

Numele lui Georgescu a ajuns în repetate rânduri în atenția publicului, în ultimele luni, prin acțiunile pe care le-a făcut în justiție, pentru reluarea turului 2. De asemenea, un alt subiect care a generat mare interes au fost dezvăluirile cu privire la campania făcută de PNL pe TikTok, în sprijinul lui Georgescu. PNL ar fi vrut să blocheze accederea lui George Simion în turul secund, prin susținerea unui alt candidat suveranist – Georgescu în cazul de față, însă care a obținut mult mai multe voturi decât s-ar fi așteptat echipa PNL/Nicolae Ciucă, precum și institutele de sondare.

Călin Georgescu rămâne un „generator” de știri. După ce vicepreședintele JD Vance a acuzat șefii de la nivelul UE de îndepărtarea de „valorile comune”, respectiv de îndepărtarea de la principiile democratice, candidatul independent a ajuns să fie cunoscut și în străinătate. Elon Musk și-a manifestat, de asemenea, susținerea față de Georgescu. În schimb, Emmanuel Macron și alți lideri europeni continuă să susțină că decizia CCR, de anulare a alegerilor, a fost cea corectă. Practic, în social media, anularea alegerilor a dus la un conflict „conservatori vs. progresiști” / „suveraniști vs. globaliști”.

De asemenea, curentele de opinie sunt diverse, în rândul analiștilor de politică externă și destul de ferme.

Astfel, în opinia politologului George Jiglău, Călin Georgescu reprezintă o soluție neinspirată pentru Palatul Cotroceni și face referire chiar la Administrația Trump. Jiglău vorbește despre profilul de candidat „anti-european”.

„Categoric, alegerile din mai – și încă de pe acum, în perioada preelectorală – vor fi foarte importante în ceea ce privește poziționarea României. Aceste alegeri nu vor fi doar despre persoana președintelui și dacă avem de-a face cu un președinte pro sau anti-european, trebuie să conștientizăm că impactul asupra guvernării va fi mare. Nu va fi o victorie a unuia sau altuia dintre candidați, ci o victorie a unui anumit tip de discurs – deschis către democrația liberală de tip occidental sau favorabil unei democrații strict procedurale, identitare, cu drepturi și libertăți în cel mai bun caz în plan secundar sau, a treia variantă, o victorie a unui discurs ambiguu, care încearcă să ia de la fiecare câte ceva atâta cât e necesar ca să câștige. În funcție de asta, și poziționarea României în raport cu partenerii occidentali se va schimba, mai mult sau mai puțin dramatic”, a declarat Jiglău, pentru Ziare.com.

Totodată, profesorul universitar susține că România poate menține un echilibru în ceea ce privește relația cu SUA, respectiv cea cu UE.

„În plus, viitoarea poziționare trebuie pusă și în context. În toamnă încă vorbeam despre viitoarea administrație Trump, încă nu era clar ce formă vor lua poziționările și declarațiile lui, acum însă vedem asta în plină forță. E clar că România are nevoie de SUA – și de NATO – pentru propria securitate și, din această cauză, Trump, ca președinte SUA, trebuie cultivat și ținut aproape, însă ar fi periculos să facem asta prin a adera la ideile lui despre cum arată o societate. Trump e un personaj tranzacțional și care se schimbă ușor, noi avem nevoie de leadership care să mențină conversația cu el, să își prezinte argumentele și avantajele pentru a ține România în sfera de securitate SUA, avem nevoie să pregătim ceva de oferit dacă doar asta îl va putea convinge și dacă de asta va fi nevoie, dar, în același timp, de un leadership ferm cu privire la unde tragem linia în termeni de valori. Iar aici vine ‘ideea europeană’ – care să admitem că deocamdată rămâne într-o sferă a democrației liberale. România va avea de ales între a rămâne o democrație de tip european și trumpism. După mine, o relație bună cu SUA lui Trump și a merge ferm înainte înspre o societate de tip liberal nu sunt două lucruri care se exclud reciproc. Rămâne, însă, nevoia ca ambele direcții să fie ghidate de la vârf. Sper că vom avea asta pe buletinul de vot pe 4 și 18 mai”, a comentat Jiglău.

În cazul lui sociologului Dan Dungaciu, acesta remarcă o atitudine „anti-americană” la nivel instituțional, în România, un aspect negativ pentru țara noastră, potrivit analistului de politică externă.

„Anti-americanismul care se naște acum e periculos din foarte multe motive. Anti-americanism a existat dintotdeauna în Uniunea Europeană, începând de la De Gaulle, care l-a ilustrat marcant, la nivel de personaj politic, până la intelectuali, cercuri de influență, societate civilă, ONG-uri etc. Dar astăzi, pentru prima dată, anti-americanismul se instituționalizează. Avem de-a face cu un anti-americanism instituționalizat, de sus în jos, care începe să domine la Bruxelles, dar și la București. Îl vedem propagându-se, insinuându-se, căpătând contururi instituționale. Tot ceea ce fac europenii mai ales, inclusiv Summitul de la Paris, care intră în logica ‘fă-te că lucrezi!’, din timpul Revoluției Române, ilustrează acest tip de reacție. Ceea ce se încurajează la nivelul liderilor europeni este un anti-americanism de alt tip.

Contra-reacția acestui anti-americanism de sus în jos este un pro-americanism, de jos în sus, care încă nu are o ideologie foarte clară, poate nici nu e perceput ca atare de foarte multă lume, dar se naște o simpatie pro-americană care provine inclusiv din valorile pe care Administrația Trump le promovează. Pace, nu război. Familie, nu diverse forme impuse în ultimii zeci de ani. Mamă și tată, nu ‘părinte 1’ sau ‘părinte 2’, despre care s-a tot vorbit la Bruxelles. Religie, creștinism, identitate națională, patriotism. Vorbim despre un întreg pachet de valori pe care foarte multă lume din Europa, inclusiv din România îl împărtășește și pe care-l primește, mai mult sau mai puțin filtrat de mass-media oficială, din SUA”, a declarat Dungaciu, pentru Ziare.com.

În opinia profesorului universitar, România trebuie să adopte poziția naționalist-suveranistă în tandem cu Polonia, care va avea alegerile prezidențiale, de asemenea, în mai 2025.

„România ar trebui să se acroșeze de Polonia inclusiv din perspectiva alegerilor prezidențiale, care vor fi aproape concomitent. Dacă România va reuși să intre în vizorul Statelor Unite la alegerile prezidențiale, ca un partener al Poloniei – două state importante din Flancul Estic, ce pot pune președinți, două state din Consiliul European care sunt pro-America sau pro-Trump, atunci am avea ce să transmitem americanilor și poate și sprijinul american va fi mai consistent”, a mai punctat sociologul.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în 2025, 70% dintre români ar vota un candidat naționalist, poziție despre care psihologul Radu Leca susține că este într-o bună măsură influențată și de alegerile din SUA.

„Candidatul naționalist reprezintă speranța poporului român de întoarcere la normalitatea punctată la nivel internațional, de Donald Trump. Este normal ca votanții să prefere un candidat suveranist. Ideea de ‘curățenie generală’ seduce votanții”, a comentat Leca, pentru Ziare.com.

Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru luna mai 2025. Primul tur va avea loc pe data de 4 mai, iar cel de-al doilea, pe 18 mai.

Source URL: https://ziare.com/calin-georgescu/cautari-google-popularitate-fenomen-georgescu-nume-candidat-1926638


Analyse


2025-03-02 22:08:22

General Sentiment: mixed (score: 0.1 magnitude: 4)

Subject: Alegeri prezidentiale Romania 2024

Entity Sentiment:

  • Calin Georgescu: mixed (score: 0.1 magnitude: 2.5, occurrence: 10)
  • Elena Lasconi: neutral (score: 0 magnitude: 0.5, occurrence: 2)
  • Marcel Ciolacu: neutral (score: 0 magnitude: 0.5, occurrence: 1)
  • George Simion: neutral (score: 0 magnitude: 0.5, occurrence: 1)
  • Google: neutral (score: 0 magnitude: 0.5, occurrence: 2)
  • Elon Musk: positive (score: 0.3 magnitude: 0.5, occurrence: 1)
  • Emmanuel Macron: neutral (score: 0 magnitude: 0.5, occurrence: 1)
  • George Jigleau: neutral (score: 0 magnitude: 0.5, occurrence: 2)
  • Dan Dungaciu: neutral (score: 0 magnitude: 0.5, occurrence: 2)
  • Radu Leca: neutral (score: 0 magnitude: 0.5, occurrence: 1)

Classification:

  • Politics
  • Elections
  • Society

Language: romanian

Safety Moderation: Politics,Public Safety

Excerpt: Calin Georgescu castiga turul 1 al alegerilor prezidentiale din 2024, generand dezbateri si controverse in Romania.

Summary: Calin Georgescu a castigat surprinzator turul 1 al alegerilor prezidentiale din 2024, cu 22,94% din voturi, desi nu era cotat cu sanse mari in sondaje. Popularitatea sa a crescut exponential, reflectata in cautarile pe Google. Decizia Curtii Constitutionale de a anula alegerile a generat critici, inclusiv din partea Administratiei Trump. Georgescu a devenit un subiect de interes international, cu sustinerea lui Elon Musk, dar si critici din partea liderilor europeni. Alegerile au fost reprogramate pentru mai 2025, iar dezbaterile continua in jurul influentei SUA si UE asupra Romaniei.


Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.