Indicele global al democraţiei calculat de The Economist: cum au performat ţările în 2024 şi unde se situează România

Aproximativ jumătate din populaţia lumii trăieşte în locurile în care au avut loc alegeri în 2024. Aproximativ 1,65 miliarde de buletine de vot au fost exprimate în peste 70 de ţări. Cu toate acestea, deşi numărul de alegeri democratice desfăşurate într-un singur an nu a fost niciodată mai mare, anul 2024 a adus şi mari provocări. Conform celui mai recent indice al democraţiei publicat de EIU, compania noastră soră, la 27 februarie, democraţia globală se află într-o situaţie mai proastă decât oricând în istoria de aproape două decenii a indicelui, scrie The Economist.

Chiar şi Europa – unde se află nouă dintre primele zece ţări din indice – a înregistrat unele scăderi notabile. Franţa a fost retrogradată de la o democraţie deplină la una deficitară. Acest lucru reflectă în principal o deteriorare a scorului său de încredere în guvernare după ce alegerile anticipate din iunie ale preşedintelui Emmanuel Macron nu au reuşit să asigure o majoritate legislativă pentru niciun partid sau bloc. (De asemenea, patru prim-miniştri diferiţi în cursul anului nu au contribuit prea mult la insuflarea încrederii).

România a fost, de asemenea, retrogradată la un regim hibrid după ce acuzaţiile de interferenţă rusă, tactici ilegale pe reţelele de socializare şi încălcări ale finanţării campaniei au determinat Curtea Constituţională să anuleze alegerile prezidenţiale şi să solicite un nou vot. În Asia, Coreea de Sud a ieşit din categoria democraţiilor depline după ce preşedintele Yoon Suk Yeol a declarat – apoi a revocat în grabă – legea marţială, aruncând ţara în criză.

Din 2006, EIU a evaluat 167 de ţări şi teritorii pe o scară de la zero la zece, pe baza a cinci criterii: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile. Ţările sunt apoi grupate în patru categorii: democraţii depline, democraţii defectuoase, regimuri hibride şi regimuri autoritare.

Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică ţară din lume, cu un scor de 9,81. Au urmat Noua Zeelandă şi Suedia. Afganistanul a fost cea mai slab clasată ţară din 2021, obţinând doar 0,25 puncte. Cea mai mare schimbare a venit din partea Bangladeshului, care a coborât 25 de locuri. Reconstruirea democraţiei în această ţară va fi o sarcină enormă după înlăturarea lui Sheikh Hasina, conducătorul autocratic de lungă durată al ţării. Există însă motive de optimism. Un guvern tehnocrat temporar, condus de Muhammad Yunus, laureat al premiului Nobel pentru pace, a restabilit ordinea şi a stabilizat economia. Din aceste motive, am numit Bangladesh ţara noastră a anului 2024.

Media globală a scăzut la un nou minim record de 5,17, de la un maxim de 5,55 în 2015. Doar 6,6% din populaţia lumii trăieşte în prezent într-o democraţie deplină, în scădere de la 12,5% în urmă cu zece ani. De asemenea, o mare parte din populaţia lumii – în prezent, doi din cinci oameni – trăieşte sub un regim autoritar.

În ciuda promisiunii unei extravaganţe electorale globale, unele dintre buletinele de vot au fost o farsă. Ziua scrutinului din Pakistan, de exemplu, a fost marcată de violenţe. Cel mai popular politician, Imran Khan, ale cărui acreditări democratice sunt discutabile, a fost încarcerat cu puţin timp înainte de desfăşurarea alegerilor. Scorul ţării a scăzut de la 3,25 în 2023 la 2,84. În Rusia, un alt simulacru de alegeri i-a oferit lui Vladimir Putin un al cincilea mandat de preşedinte – a obţinut doar două puncte pe indice. În alte ţări, inclusiv Burkina Faso, Mali şi Qatar, alegerile au fost anulate complet.

America a rămas o democraţie deficitară, schimbându-se doar uşor faţă de poziţia sa din 2023. Dar s-ar putea confrunta cu probleme mai mari în acest an: prima lună a celui de-al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump a provocat deja independenţa politică a funcţiei publice şi a fost martora unei avalanşe de ordine executive cu autoritate juridică îndoielnică.

Source URL: https://www.zf.ro/eveniment/indicele-global-al-democratiei-calculat-de-the-economist-cum-au-22716024


Analyse


2025-02-27 19:27:18

General Sentiment: negative (score: -0.4 magnitude: 3.5)

Subject: Indicele democratiei in 2024

Entity Sentiment:

  • The Economist: neutral (score: 0 magnitude: 0.1, occurrence: 2)
  • Romania: negative (score: -0.6 magnitude: 0.8, occurrence: 2)
  • Emmanuel Macron: negative (score: -0.4 magnitude: 0.5, occurrence: 1)
  • Yoon Suk Yeol: negative (score: -0.5 magnitude: 0.6, occurrence: 1)
  • Norvegia: positive (score: 0.7 magnitude: 0.7, occurrence: 1)
  • Bangladesh: positive (score: 0.6 magnitude: 0.7, occurrence: 2)
  • Imran Khan: negative (score: -0.5 magnitude: 0.6, occurrence: 1)
  • Vladimir Putin: negative (score: -0.7 magnitude: 0.8, occurrence: 1)
  • Donald Trump: negative (score: -0.6 magnitude: 0.7, occurrence: 1)

Classification:

  • Politics
  • World News

Language: romanian

Safety Moderation: Politics,Violent,Public Safety

Excerpt: Indicele global al democratiei din 2024 arata o deteriorare a situatiei democratice la nivel mondial, cu Romania retrogradata la un regim hibrid si alte tari confruntandu-se cu provocari similare.

Summary: Indicele global al democratiei din 2024, publicat de The Economist, arata o deteriorare a situatiei democratice la nivel mondial. Romania a fost retrogradata la un regim hibrid din cauza acuzatiilor de interferenta rusa si nereguli electorale. Franta si Coreea de Sud au inregistrat, de asemenea, scaderi in clasament. Norvegia ramane cea mai democratica tara, in timp ce Bangladesh a fost numita tara anului pentru eforturile sale de stabilizare. In ciuda numarului mare de alegeri, multe au fost marcate de violente sau au fost considerate o farsa, cum ar fi in Pakistan si Rusia. America ramane o democratie deficitara, iar situatia politica globala este tensionata.


Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.