Ratingul ‘BBB-’ al României este susţinut de apartenenţa la UE şi de fluxurile de capital aferente, care contribuie la convergenţa veniturilor, la stabilitatea macroeconomică şi la finanţele externe. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanţa şi indicatorii de dezvoltare umană sunt peste media ţărilor din aceeaşi categorie de rating ‘BBB’. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele gemene mari şi persistente (bugetar şi de cont curent), de deteriorarea dinamicii datoriei, de slăbirea credibilităţii politicilor într-un context de incertitudine politică ridicată şi de o poziţie relativ ridicată de datorie externă netă.
Perspectiva negativă reflectă combinaţia dintre deteriorarea semnificativă a finanţelor publice, încetinirea puternică a creşterii economice în 2024 şi efectele negative probabile ale incertitudinii politice asupra perspectivei consolidării fiscale.
Incertitudine politică ridicată:
Incertitudinea politică a crescut semnificativ din 2024. Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale din cauza unor presupuse interferenţe externe, după victoria surprinzătoare în primul tur a candidatului populist Călin Georgescu. Alegerile prezidenţiale noi sunt programate pentru mai 2025, iar deciziile Curţii Constituţionale privind eligibilitatea candidaţilor, inclusiv a lui Georgescu (având în vedere investigaţiile în desfăşurare), sunt aşteptate până la mijlocul lunii martie.
Un nou parlament, un nou guvern:
Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au rezultat într-un parlament mai fragmentat, reflectând polarizarea socială în creştere din România. O coaliţie pro-europeană formată din trei partide s-a constituit rapid, iar guvernul a anunţat măsuri de consolidare fiscală şi a aprobat bugetul pentru 2025 în ianuarie. Totuşi, Fitch consideră că durabilitatea acestei coaliţii este incertă şi că presiunile politice vor rămâne ridicate, mai ales în timpul campaniei prezidenţiale, ceea ce ar putea întârzia implementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală până în a doua jumătate a anului 2025.
Deficit bugetar record:
Deficitul guvernamental general al României a fost de 8,7% din PIB în 2024, conform datelor preliminare. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat de un stat cu rating ‘BBB’ şi a depăşit atât ţinta iniţială a guvernului (5% conform Programului de Convergenţă din primăvara lui 2024), cât şi deficitul de 6,5% din 2023. Deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările de pensii adoptate înainte de alegeri, fără acoperire financiară. Impactul pe tot anul al creşterii pensiilor din septembrie 2024 va accentua presiunile fiscale în 2025, îngreunând şi mai mult procesul de consolidare.
Provocări în consolidarea fiscală şi compromisuri:
Guvernul îşi propune să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB în 2025, conform cerinţelor Comisiei Europene. Printre măsurile-cheie se numără controlul mai strict al cheltuielilor (inclusiv îngheţarea salariilor şi a pensiilor) şi îmbunătăţirea colectării taxelor. Fitch estimează un deficit de 7,5% din PIB în 2025 şi de 6,8% în 2026, mai mult decât dublul mediei estimate pentru ţările cu rating ‘BBB’ (3,2% în 2025-2026). Pe termen mediu, consolidarea fiscală ar putea implica compromisuri dificile, deoarece ar putea afecta şi mai mult o economie deja slăbită şi ar putea duce la volatilitate pe pieţele financiare, crescând costurile dobânzilor şi slăbind şi mai mult poziţia fiscală a ţării.
Creşterea datoriei publice
Prognoza noastră indică o traiectorie a datoriei mai abrupt ascendentă comparativ cu anii precedenţi, deoarece deficitele primare rămân ridicate, iar creşterea economică încetineşte. În scenariul nostru de bază, raportul datorie publică/PIB va creşte de la 53% în 2024 la aproape 60% în 2026, depăşind mediana actuală a ratingului ‘BBB’ (56%). Tendinţa ascendentă va continua, ajungând la peste 65% din PIB până în 2028.
Creştere economică slabă
Dinamica economică s-a diminuat treptat în 2024, cu o creştere medie a PIB-ului de 0,9%, comparativ cu 2,4% în 2023 şi 4% în 2022. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, parţial din cauza unor şocuri sectoriale adverse, în timp ce consumul gospodăriilor s-a menţinut datorită creşterii veniturilor, alimentată de o politică fiscală relaxată. Estimăm o recuperare modestă, cu o creştere de 1,4% a PIB-ului în 2025 şi de 2,2% în 2026, având în vedere poziţia ciclică slabă, impulsul fiscal negativ şi o revenire mai puţin accentuată în zona euro.
Dezechilibre externe mari
Deficitul de cont curent (CAD) a crescut la 8,2% din PIB în 2024, faţă de 6,6% în 2023, evidenţiind problema deficitului dublu. Mediana ‘BBB’ pentru acest indicator este de doar 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un caz atipic. Pe lângă creşterea continuă a importurilor, performanţa slabă a exporturilor în 2024 scoate în evidenţă provocările competitivităţii externe ale economiei româneşti, amplificate de creşterea rapidă a salariilor nominale. Datoria externă netă va creşte de la 14% din PIB în 2024 la 19% în 2026, semnificativ peste proiecţia mediană ‘BBB’ de 3%, după ce în 2023 era de 12%.
Deteriorarea condiţiilor de finanţare
Până în octombrie 2024, România a beneficiat de condiţii favorabile pe pieţele financiare şi de lichiditate amplă. Totuşi, în ultimele luni, riscurile fiscale şi politice interne au condus la deteriorarea condiţiilor de finanţare şi la necesităţi de finanţare mai mari. România a emis trei Eurobonduri în februarie 2025, cu scadenţe la cinci, nouă şi 12 ani, în valoare totală de 4,1 miliarde EUR, reprezentând aproximativ 30% din emisiunile externe planificate pentru anul respectiv. Având în vedere datoria în creştere şi randamentele marginale mai ridicate, estimăm că raportul plăţi de dobânzi/venituri va creşte la aproape 8% din venituri până în 2026, faţă de 6,4% în 2024, depăşind mediana ‘BBB’ de 7,5%.
Sector bancar solid
Sectorul bancar românesc este bine capitalizat (rata capitalului total de 25,0% la sfârşitul T3 2024), profitabil (randamentul anualizat al activelor de 1,9% în primele nouă luni din 2024) şi lichid, cu finanţare bazată în principal pe depozite locale ale clienţilor. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor s-a menţinut solidă, rata creditelor neperformante fiind de 2,4% la sfârşitul lunii noiembrie 2024. Profitabilitatea băncilor mari va rămâne puternică în următorii doi ani, doar uşor sub nivelurile ridicate din 2023-2024, însă taxa pe cifra de afaceri rămâne o provocare pentru băncile mai mici.
ESG – Guvernanţă
România are un scor de 5[+] în cadrul ESG Relevance Score (RS) pentru stabilitatea politică şi drepturile civile, precum şi pentru statul de drept, calitatea instituţională şi reglementară şi controlul corupţiei. Aceste scoruri reflectă importanţa ridicată pe care World Bank Governance Indicators (WBGI) o au în modelul propriu de rating al Fitch. România se situează la percentila 60 în clasamentul WBGI, ceea ce reflectă:
Source URL: https://www.zf.ro/eveniment/fitch-ratings-a-reafirmat-ratingul-romaniei-pentru-datoria-suverana-22707199