Emil Hurezeanu îi ceartă pe românii supărați de excluderea de la Paris: Să nu dramatizăm

Ministrul Emil Hurezeanu spune că România nu trebuie să fie revoltată că nu a luat parte la discuțiile de la Paris. Mnistrul de Externe, Emil Hurezeanu, a explicat, într-o emisiune difuzată sâmbătă, de ce România nu a fost invitată în prima zi a reuniunii de la Paris şi a subliniat că se lucrează mai bine, mai cu spor şi mai eficient, în grupuri mai mici. Hurezeanu a subliniat că ”nu ar fi trebuit să dramatizăm aşa de mult aceste coagulări”.

Întrebat, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă reuniunile de la Paris arată o Europă cu două viteze, unde se întâlnesc mai întâi liderii importanţi, cei cu greutate şi apoi cei veniţi la masă mai târziu, Emil Hurezeanu a explicat că ”este vorba de reflexe câştigate în timp”.

”Nu cred. Cred că este vorba de reflexe câştigate în timp, se lucrează mai bine, cu mai mult spor, mai eficient în grupuri mai mici, între ţări care se cunosc şi sunt compatibile la nivelul resurselor, la nivelul contribuţiei la bugetul Uniunii Europene. Deci, cei care s-au întâlnit luni la Paris, primii (…) sunt ţările care au cea mai mare contribuţie la bugetul UE. De asemenea, sunt ţările care au şi cea mai mare contribuţie la războiul din Ucraina, în ajutorarea ucrainienilor în ultimii trei ani”, a declarat Emil Hurezeanu, în emisiunea difuzată sâmbătă.

Hurezeanu a vorbit despre ”o pace justă” în Ucraina şi a precizat că România este ”parte a unui hardcore”.

”Suntem, ca să zic aşa, parte a unui hardcore, a unui miez tare de ţări, între care şi Statele Unite ale Americii, înainte de venirea administraţiei Trump, care se pronunţă pentru principii (…) O pace justă, durabilă, nu peste capul ucrainienilor, nu peste capul europenilor şi nu peste capul nostru. Am cerut mereu în ultimul timp asta, pentru că suntem una din ţările care a fost parte la efortul de război, la efortul umanitar, la efortul militar, la efortul economic şi ni s-a părut normal, ni se pare normal în continuare, ca principiile care au condus la această situaţie de solidaritate, acum, în timpul războiului, să se prelungească şi în timpul păcii şi să fim parte a reconstrucţiei”, a mai declarat ministrul de Externe.

Emil Hurezeanu a explicat şi de ce Polonia a fost prezentă în prima zi a reuniunii de la Paris. El a spus că această ţară are un buget mare pentru armată.

”Polonia are unul dintre cele mai mari bugete militare, ajunge la 5%, nu pentru că a cerut preşedintele Trump, şi-a propus. Este o ţară cu o armată foarte dinamică, foarte dezvoltată în ultimii ani. Este o ţară care şi-a depăşit problemele interne destul de marcate de diferenţe, de contradicţii între o formulă politică şi alta. Vor avea şi elegeri prezidenţiale în mai (…) Dar nu uitaţi că Polonia este ţara care asigură Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului European”, a spus Hurezeanu.

Întrebat care e concluzia întâlnirii de la Paris, Hurezeanu a explicat că nu trebuia să dramatizăm aceste ”coagulări discutabile”.

”Faptul că nu ar fi trebuit să dramatizăm aşa de mult aceste coagulări, discutabile, de ce ei şi nu alţii, de ce ei şi nu noi, n-am aşteptat mult şi am apărut şi noi. Era cât pe ce să fim parte chiar din primul grup (…) Dar concluziile nu sunt definitive, nici în ce priveşte pe europeni, nici după discuţiile în primul grup, nici în al doilea (…) Concluziile vor fi la Consiliul European. Nu vor veni repede, pentru că noi suntem totuşi diferiţi şi am funcţionat în interiorul alianţelor ca state suverane”, a adăugat Emil Hurezeanu.

Reuniunea de la Paris, care a avut loc luni, a fost convocată de preşedintele francez Emmanuel Macron după ce liderul american Donald Trump a aranjat discuţii bilaterale de pace cu Rusia, excluzându-i pe aliaţii europeni şi Ucraina de la negocierile pentru încheierea războiului.

Au participat Macron, şefii guvernelor din Germania Olaf Scholz, Regatul Unit Keir Starmer, Italia Giorgia Meloni, Polonia Donald Tusk, Spania Pedro Sanchez, Olanda Dick Schoof şi Danemarca Mette Frederiksen, dar şi preşedintele Consiliului European Antiono Costa, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi secretarul general al NATO Mark Rutte.

Liderii europeni care au participat la reuniunea de urgenţă au cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, pentru a spori capacităţile de apărare ale continentului, dar au rămas divizaţi cu privire la posibila desfăşurare de trupe de menţinere a păcii în Ucraina pentru a sprijini un eventual acord de pace. Discuţiile ruso-americane au început, marţi, în Arabia Saudită. Miercuri, a avut loc o a doua reuniune convicată de preşedintele francez, la aceasta fiind prezent şi preşedintele interimar Ilie Bolojan.