Preluarea de către Ilie Bolojan a funcției de președinte interimar al României, după demisia lui Klaus Iohannis, a stârnit un uriaș val de așteptări în rândul opiniei publice și a electoratului cu privire la stabilirea adevărului în privința anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Imediat după instalarea lui Bolojan la Cotroceni, cea mai mare parte a liderilor de opinie și a analiștilor au cerut, aproape la unison, un singur lucru: convocarea de îndată a CSAT de către noul președinte și lămurirea pe deplin a tuturor incertitudinilor care plutesc cu privire la cea mai controversată decizie politică a ultimilor 35 de ani.
Nici bine nu s-a uscat cerneala pe hotărârea CCR de constatare a vacantării funcției de președinte al României și preluarea interimatului de către președintele Senatului, că a venit nucleara de la Munchen. Vicepreședintele SUA, JD Vance, într-un discurs istoric rostit în cadrul Conferinței de Securitate, a pus la colț statul român pentru decizia de anulare a alegrilor, opinând că aceasta s-a realizat ”pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”.
Simțind oportunitatea politică și de imagine a momentului, premierul Ciolacu a ieșit la rampă și i-a solicitat președintelui interimar convocarea de îndată a Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care membrii forului să discute despre discursul vicepreședintelui SUA. Adică, exact ce așteptau și suporterii lui Bolojan ca acesta să anunțe încă din prima zi de mandat. Un fault direct al premierului Ciolacu la noul președinte interimar care amintește de vremurile de glorie în care disputele purtate de ”Pisicuțul” de la Palatul Victoria și ”Cucul de la ora șase” de la Palatul Cotroceni țineau prima pagină a ziarelor.
În sprijinul solicitării premierului Ciolacu a venit și Crin Antonescu, candidatul comun al alianței de guvernare la alegerile prezidențiale care, la rândul său, a solicitat convocarea “urgentă” a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru că ”o țară nu se apără cu mâinile-n sân”, sugerând, printre rânduri, că noul președinte interimar nu ține pasul cu desfășurarea evenimentelor politice interne și internaționale. Adică, exact ceea ce i s-a reproșat, în nenumărate rânduri, și fostului președinte ales al României, Klaus Iohannis. Antonescu, aflat în plină campanie electorală, fie încearcă să îmbrace deja haina de prezidențiabil, pozând în liderul responsabil, fie simte în spate aerul rece al trădării din partea colegului său de partid, care ar putea să-i ia locul în cursa pentru alegerile prezidențiale.
Că Marcel Ciolacu nu se simte confortabil cu interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni rezultă și din declarațiile pe care acesta le-a făcut recent într-un podcast în care a afirmat că ”Este greu să ai un partener de dialog acum când tu ai în România un președinte interimar. Mulți lideri, sunt ferm convins, nu știu că în România este un președinte interimar. Cei decidenți știu și este greu să te bage… În contextul când se negociază pacea din Ucraina, când ne negociază influențele geo-strategice și geo-politice din lume…noi suntem ca între șine. Ne-a găsit trenul între șine”. Cu alte cuvinte, dacă România iese prost din toată această conjunctură în care se desenează și se reașază sferele de influență, vina îi aparține exclusiv președintelui interimar, acesta neavând legitimitatea necesară să reprezinte statul român. Dar și celor care l-au forțat pe președintele Klaus Iohannis să își dea demisia de la Cotroceni.
Timid, pe surse, ca urmare a presiunilor publice ale celor doi lideri, Administrația Prezidențială a comunicat că Ilie Bolojan ar urma să convoace o ședință a CSAT săptămâna viitoare. Cum așteptarea publică este uriașă, iar președintele, fie că este ales sau interimar, este și șeful CSAT, acesta este obligat să livreze toate informațiile necesare care să liniștească atât cetățenii țării, cât, mai ales, partenerii strategici ai României. Or, dacă Bolojan întârzie prea mult convocarea CSAT, acesta pare că ascunde ceva. Dacă, însă, CSAT-ul este convocat, iar președintele interimar nu vine cu datele și explicațiile care să răspundă așteptărilor care există în acest moment, i se va diminua aura de salvator pe care a încercat să și-o construiască.
Cum va evolua ”coabitarea” dintre premierul Ciolacu și interimarul Bolojan, vom afla în perioada următoare. Iar primul test major va fi ședința CSAT, care fie ar putea să-l propulseze pe Bolojan în cursa pentru prezidențiale, fie îi va îngropa definitiv mandatul de președinte interimar. Precum și șansele ca acesta să mai revină în fruntea PNL. Singurul lucru cert, în acest moment, este acela că Marcel Ciolacu mizează pe candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Și că nu este dispus să susțină nici o altă candidatură. Nici măcar pe cea a lui Bolojan. Oricât de mult ar încerca unele sfere de influență să forțeze acest lucru.
———
Raluca Boboc este licentiata in Stiinte Politice si a absolvit masterul de Politica Europeana si Romaneasca al Facultatii de Stiinte Politice (Universitatea din Bucuresti), Institutul de Cercetari Politice, iar din anul 2007 lucreaza in domeniul analizei si consultantei politice. A participat la diverse campanii electorale (pentru alegeri locale, parlamentare, europarlamentare si prezidentiale). La nivel institutional a lucrat in cele mai importante institutii ale autoritatii publice centrale: Administratia Prezidentiala (Departamentul de Analiza si Planificare Politica), Parlamentul si Guvernul Romaniei. In perioada 2012 – 2014 a fost Consilier de Stat la Departamentul de Analiza Politica (Administratia Prezidentiala). A publicat peste 250 de analize si articole de opinie pentru diverse publicatii precum Romania Libera, adevarul.ro, contributors.ro etc.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/csat/ciolacu-vs-bolojan-razboiul-din-csat-1925091