În cadrul negocierilor de la Riad, din Arabia Saudită, Rusia a cerut din nou americanilor ca NATO să revină la structura din 1997. Asta ar însemna eliminarea României din alianța militară și ar contura un scenariu nefericit, ce amintește de un episod dur al istoriei, Conferința de la Ialta, din 1945.
Conferința de la Ialta s-a desfășurat în perioada 4-11 februarie 1945, în orașul-stațiune Ialta, cu ieșire la Marea Neagră, din Crimeea (teritoriu ucrainean anexat de Rusia în 2014). Conferința i-a pus la masa negocierilor pe cei trei mari lideri ai Aliaților – Franklin D. Roosevelt – președintele Statelor Unite ale Americii, pe Winston Churchill – prim-ministrul Marii Britanii și pe Iosif Stalin – liderul Uniunii Sovietice.
Obiectivul principal al Conferinței a fost stabilirea „noii ordini mondiale”, cu accent pe organizarea postbelică a Europei, după victoria ce se contura împotriva Axei, moment prin care astfel, se marca încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Mai exact, motivul principal pentru organizarea Conferinței a fost necesitatea coordonării strategice între marile puteri aliate. Pe măsură ce Germania nazistă se apropia de înfrângere, a devenit evident faptul că forțele mondiale câștigătoare trebuiau să stabilească împreună liniile directoare. Implicit, acest summit a fost o oportunitate pentru liderii aliați de a discuta despre modul în care vor împărți sfera de influență în Europa și Asia, având în baza și evoluțiilor militare și geopolitice.
Roosevelt, Churchill și Stalin aveau viziuni diferite, dar erau obligați să colaboreze, din motive strategice. Roosevelt și Churchill proveneau din lumea democratică occidentală, aveau interese economice și politice care favorizau refacerea unui sistem internațional stabil, bazat pe democrație și comerț liber. Stalin, însă, avea scopuri mai extinse în ceea ce privește consolidarea influenței sovietice în Europa de Est și asigurarea unei zone de securitate în jurul Uniunii Sovietice.
Printre principalele decizii luate la Ialta s-au numărat împărțirea Germaniei în zone de ocupație, ceea ce a dus la crearea unui sistem de administrare între Aliați – SUA, Marea Britanie, Uniunea Sovietică și Franța. De asemenea, s-a hotărât crearea Organizației Națiunilor Unite (ONU), pentru a preveni viitoare conflicte internaționale și a promova cooperarea între națiuni. Un alt punct important a fost stabilirea unui acord privind statele din Europa de Est, care, în mod oficial, trebuiau să aibă alegeri libere și să-și determine propriile guverne. Cu toate acestea, Stalin a impus rapid regimuri comuniste în majoritatea acestor state, inclusiv în România.
Efectele conferinței de la Ialta au fost semnificative la nivel global, având în vedere că au marcat începutul divizării lumii în două blocuri opuse, cel capitalist condus de Statele Unite și cel socialist, sub conducerea Uniunii Sovietice. Acestă împărțire a fost simbolizată de „Cortina de fier”, un termen care descria separarea între Europa de Est, aflată sub influența sovietică, și Europa de Vest, dominată de democrațiile occidentale.
Pentru România, efectele Conferinței de la Ialta au fost devastatoare. Deși nu s-au luat decizii directe în privința României cu acest prilej, soarta țării a fost, în mare parte, predeterminată la Ialta prin acordul privind sfera de influență a Uniunii Sovietice în Europa de Est.
Sferele de influență fuseseră deja trasate de Stalin și Churchill în octombrie 1944, când au scris infamul bilețel cu procentele, într-o seară tulbure la Moscova.
At Moscow in October 1944 – with FDR absent – Churchill & Stalin had penned the ‘percentages agreement’ – a ‘naughty document’ (Churchill’s phrase) dividing Europe into ‘spheres of influence.’ As today’s Kremlin floats new mischief, remember Yalta & that #CrimeaIsUkraine. pic.twitter.com/cB8YloMU9o
Stalin a obținut acordul aliaților pentru a impune un regim comunist în România, iar la scurt timp după terminarea războiului, trupele sovietice au început să-și consolideze controlul asupra țării. În ciuda unei opoziții politice interne și a unor presiuni internaționale, România a fost treptat adusă sub influența Moscovei, ceea ce a dus la instaurarea regimului comunist, în 1947. Astfel, primul prim-ministru al României impus de Moscova a fost Petru Groza, din 1945 și care a rămas la putere până în 1952.
Practic, în urma Conferinței de la Ialta, țara noastră a pierdut autonomia politică, a fost forțată să adere la Pactul de la Varșovia și implicit, să urmeze politica externă a Uniunii Sovietice pe toată durata Războiului Rece. Prin Pactul de la Varșovia, semnat în 1955, s-a întărit consolidarea Uniunii Sovietice în plan militar și politic în blocul estic. Astfel, țărilor membre li s-a impus colaborarea sub conducerea Moscovei. Pactul a fost înființat ca răspuns la crearea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), considerat un mod de a contracara influența și securitatea țărilor occidentale.
În acest context, România a fost obligată să participe la exerciții militare comune cu Uniunea Sovietică și să susțină securitatea regimului socialist. Pactul a existat până în 1991, când a fost desființat după prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est și sfârșitul Războiului Rece. România a inițiat demersurile pentru aderarea la NATO în 1993, iar aderarea a fost finalizată în 2004.
Sub regimul comunist impus, cetățenii României au suferit consecințe severe: fie au fost deposedați de averi, fie au ajuns terorizați și/sau uciși în pușcării, fie au fost excluși din diverse profesii, pentru că au îndrăznit să se opună regimului represiv. De asemenea, interdicțiile a părăsi țara, dizolvarea partidelor, cenzurarea libertății de exprimare, alte restricții stabilite de regim plus sărăcia și-au pus amprenta în mentalul colectiv al românilor, care în 1989 au strigat în stradă „Libertate!”.
În ceea ce privește solicitarea Rusiei, de la Riad, ca NATO să revină la structura din 1997, a fost doar o carte fantezistă jucată de oamenii lui Vladimir Putin, în speranța că vor obține un minimum mai realist, la masa negocierilor, în pe alte subiecte geostrategice. Americanii au refuzat categoric „oferta” Moscovei, referitoare la retragerea NATO, însă potrivit semnalelor de la Washington, Ucraina ar putea rămâne, „de jure”, fără teritoriile din est, invadate de aproape trei ani.
Nu e prima dată când Rusia a cerut americanilor să-și retragă trupele din Europa de Est. De-a lungul timpului, administrația de la Moscova a avertizat asupra „liniilor roșii”, respectiv asupra „pericolului” extinderii NATO. Astfel, Vladimir Putin și diplomații ruși au solicitat în ultimii ani, respectiv în ultimele decenii, insistent, ca Estul să fie o „zonă neutră”.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/istorie/conferinta-urss-comunism-1925010