Ministrul Barna: În a doua parte a anului vom avea o discuţie despre reforma fiscală. Poate să includă şi scăderi de taxe, poate să includă şi creşteri de taxe pentru anii următori. Anul acesta nu dorim să creştem nicio taxă, aşa este construit bugetul

Ministrul Finanţelor Tanczos Barna, care ocupă şi funcţia de viceprim-ministru în Guvernul Ciolacu 2, spune că în a doua parte a anului va începe o discuţie cu privire la o reformă fiscală care poate să includă fie scăderi de taxe, fie creşteri de taxe pentru anii următori, nu pentru 2026, ci pentru o perioadă de 7 ani în care România trebuie să reducă deficitul.

“Anul acesta, probabil în a doua parte, vom avea o discuţie despre reforma fiscală. Poate să includă şi scăderi de taxe, poate să includă şi creşteri de taxe. Vom discuta despre o reformă fiscală”, a spus Ministrul Finanţelor Tancos Barna la un eveniment organizat la Bursa de Valori, potrivit reporterilor Aleph Business.

“Primesc foarte multe întrebări şi domnul prim-ministru a primit, anul trecut foarte multe întrebări şi în fiecare zi a fost întrebat dacă creşte TVA-ul până a ajuns să zică că se tatuează. Nu putem pune această întrebare în fiecare zi şi nu vă pot răspunde aşa ceva, decât că vom începe la un moment dat să lucrăm la o reformă fiscală pentru următorii ani, nu pentru 2026, ci pentru perioada de şapte ani în care trebuie să avem o reducere a deficitului, o stabilizare a politicii fiscale şi un element pentru a creşte încrederea investitorilor în România. Acest pachet va fi discutat la un moment dat. Anul acesta nu dorim să creştem nicio taxă, aşa am construit bugetul, aşa este făcut bugetul pe sistemul fiscal actual şi trebuie să ne încadrăm în deficit pe actualul buget, fără a creşte de taxe.

 Alte comentarii

Dobânzile au început să revină la un nivel similar cu cele din lunile octombrie, noiembrie, anul trecut. Aceste reveniri înseamnă scădere chiar şi de 0,5% faţă de vârful pe care l-am atins undeva la mijlocul lunii ianuarie.

Atât pe pieţele internaţionale, cât şi pe pieţele interne, încrederea investitorilor începe să revină în tot ce înseamnă eurobonduri sau emisiuni de titluri din partea statului român.

Lucrul acesta se datorează în primul rând măsurilor luate în decembrie, îngheţarea pensiilor, îngheţarea salariilor, stoparea chertuielilor, care au fost în valoare totală de peste 127 de miliarde de lei prin Ordoanţa de Ajustări Multisectoriale, după care a venit bugetul, aşa cum l-am promis, de 7% deficit, precedat de decizia Comisiei Europene care au aprobat planul de revenire de la deficitul excesiv către 3% în şapte ani. Toate aceste elemente duc la o stabilizare a pieţei, un început de reducere a dobânziilor.

Sper că acest trend să continue şi să începem să ne apropiem de dobânzile care au fost caracteristice perioadei mijlocul anului 2024 sau chiar mai jos. Este o evoluţie promiţătoare.

Am avut o primă emisiune de eurobonduri unde am reuşit să strângem peste 4 miliarde de euro. Săptămânal am avut emisiuni de titluri, am avut şi Tezaur cu un total de peste 7 miliarde de lei până acum de la începutul anului. Avem această emisiune de Fidelis cu peste 4 miliarde de lei.

Deci lucrurile au început să intre pe un făgaş normal, normal în situaţia dată, pentru că avem nevoie în continuare de la sfârşitul anului de 230 de miliarde lei pentru a finanţa deficitul şi pentru a realiza primul an de reducere a deficitului la 7%, după care la 6,4% în 2026.

Deficitul este în parametrii acceptabili în momentul de faţă. Cel mai important lucru peste 2025 este controlul lunar al cheltuielilor.

Anul trecut România s-a împrumutat cu peste 250 mld. lei. Din această sumă, 36 mld. lei au venit din partea investitorilor români prin Tezaur şi Fidelis. Anul acesta ne aşteptăm la o sumă mult mai mare în paralel cu reducerea nevoi de finanţare la 230 mld. lei.

Procentul investiţiilor în Tezaur şi Fidelis va creşte substanţial în 2025. Principiul este unul corect, dacă tot plătim dobândă, de ce să nu plătim dobânda cetăţenilor români şi să beneficieze de aceste sume.