”E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoţie, dar problema e extrem de complicată (…) În primul rând, întâlnirea între reprezentanţii Federaţiei Ruse şi cei americani – ce şi-a dorit Rusia? Două aspecte – să ştie dacă va obţine un ascendent pentru a-şi face din SUA un aliat pentru proiecte strategice, politice de tip Yalta. Al doilea aspect, în condiţiile în care nu s-ar realiza aşa, să convingă partea americană pentru generarea unor divizări în relaţia transatlantică”, a declarat Cristian Diaconescu, la Antena 3.

Potrivit acestuia, situaţia se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. “Americanii, la rândul lor, au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibiltiate privind criza ucraineană. Au abordat pragmatic şi tranzacţionist în sensul asumării unor responsabilităţi, partajate între europeni şi americani privind criza ucraineană”, a mai declarat Diaconescu.

Acesta a explicat ce obiectiv au avut ruşii la negocierile cu americanii. ”Aşteptările lor ţin de faptul că, la un moment dat, SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanţiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci, noi, cei intraţi după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanţii de securitate, urmând ca, privind situaţia din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicaţi, ca la Yalta, şi care în mod evident ar duce la recunoaştere unei zone de influenţă a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e exprimarea lor”, a mai declarat şeful Cancelariei Prezidenţiale.

”În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-şi rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-şi împingă sursa de ameninţare, pentru că aşa au consacrat-o în opinia publică”, a explicat Diaconescu.

Putin laudă negocierile de la Riad

Preşedintele Vladimir Putin a lăudat miercuri rezultatul discuţiilor dintre Rusia şi SUA din Arabia Saudită şi a declarat că Ucraina nu va fi exclusă din negocierile pentru încheierea războiului, în primele sale comentarii despre întâlnirea de marţi de la Riad.

Ucraina şi guvernele europene nu au fost invitate la discuţiile din capitala saudită, sporindu-le îngrijorarea că Rusia şi Statele Unite ar putea încheia o înţelegere care să ignore interesele lor vitale. Dar Putin susţine că Rusia nu a respins niciodată discuţiile cu europenii sau cu Kievul, ci aceştia au fost cei care au refuzat să discute cu Moscova.

Ce ar însemna pentru România o posibilă redesenare a sferelor de influență

“Ce înseamnă Yalta – cozi la benzină de 11 ore, sărăcie, frig în case, femei care mor în spitale, oameni care nici măcar nu au încălzirea să-și întrețină copiii, două ore la TV de adulare a conducătorului suprem – asta înseamnă Yalta, ca să nu creadă cineva că avem o discuție teoretică, ezoterică, despre strategii globale din care nu înțelege nimeni nimic.

Să rămână atent măcar pe asta din ce  am spus – le-am trăit, știu cum este, îmi dau seama pentru multe generații că astfel de aspecte sunt chestiuni teoretice – nu, e o intrare în iadul de a supraviețui, nu se mai pune problema de nuanțe. Așa cum arată astăzi tabloul, chiar și confruntat cu o criză și extrem de neașteptată și de dură, nimeni din această generație politică, la nivel european, nu-și imagina că va trebui să găsească răspunsuri la astfel de teme – se considera trecută, a revenit. Dar forța de această dată de a apăra ceea ce se numea sistem de valori e mult mai mare decât în perioada Yalta”, a mai declarat Diaconescu.