Donald Trump schimbă radical „cărțile” pe care SUA le joacă în jocul de politică externă. Președintele american și-a propus să pună punct conflictului din Ucraina, aprins în perioada Administrației Biden, care a generat milioane de morți, răniți și de migranți.
Dacă ar fi fost președinte al SUA în 2022, conflictul din Ucraina nu s-ar fi declanșat, a declarat Donald Trump, marți seara. De asemenea, liderul de la Washington a avertizat asupra faptului că Volodimir Zelenski nu mai beneficiază decât de 4% încredere, din partea populației Ucrainei, stat care nu a organizat alegeri prezidențiale, în 2024.
„Avem o situație în care nu am avut alegeri în Ucraina, unde noi avem doar o lege marțială și unde liderul Ucrainei, îmi pare rău să o spun, însă el are 4% opinii favorabile”, a declarat președintele american.
Războiul a început în februarie 2022, iar după doar câteva luni, în septembrie, Vladimir Putin celebra referendumul pentru anexarea teritoriilor din estul Ucrainei, Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie. Astfel, până astăzi, în ciuda ajutorului SUA – Administrația Biden și al UE, Volodimir Zelenski nu a reușit să recucerească teritoriile ocupate de armata rusă. Au trecut trei ani de război, iar Donald Trump pune problema pe masă într-un mod tranșant.
Pete Hegseth, secretarul de stat al Apărării, a transmis deja că cel mai probabil, teritoriile pierdute de Ucraina vor rămâne de partea armatei care s-a impus pe teren, adică de partea Rusiei. Este vorba despre aproximativ 20% din suprafața Ucrainei, teritorii ocupate în doar câteva luni de ruși. De atunci au trecut mai bine de doi ani.
Radu Enache, analist politic, trece în revistă evenimentele petrecute în ultimii ani, cu privire la conflictul din Ucraina.
„Noua administrație Trump pare să deschidă o nouă eră în relațiile internaționale. Sistarea finanțării pentru USAID, care poate fi definitivă sau un fel de joc de glezne o perioadă, până când se mai epurează niște persoane indezirabile pentru noua administrație. Sistarea USAID poate fi o parte a ceea ce va veni. Există o altă parte, ce nu a fost neapărat inaugurată de Donald Trump. În momentul în care, în 2022 trupele rusești au invadat Ucraina, toată lumea a fost șocată, pe bună dreptate. Bineînțeles, Rusia a avertizat cu câteva luni înainte, a încercat să facă anumite demersuri și așa mai departe. Dar prima mișcare de agresiune, oficială, a fost făcută de Federația Rusă, în Ucraina. Din acel moment, s-a pus sub semnul întrebării sistemul internațional al drepturilor și obligațiilor statelor. Au mai fost și alte situații similare, înainte, dar au fost minore, în zone periferice.
Declanșarea războiului din Ucraina a fost, până la urmă, un element care a opus direct pe cei doi adversari din timpul Războiului Rece: Rusia, moștenitoarea fostului URSS și America, cu extensia ei, NATO. O asemenea coliziune directă nu poate rămâne fără efect. În perioada 2022 – 20 ianuarie 2025, statele NATO și SUA au încercat să păstreze aparența unei lupte pentru democrație, a unei dezbateri, cu respectarea unor anumite reguli, dar cu toate acestea, pe timpul Administrației Biden, conflictul a fost escaladat. Dar nu de Rusia, pe cât a fost escaladat de statele NATO, care au trecut de la un ajutor moral, logistic, umanitar, la ajutoare militare, cu arme și mercenari. Se știu aceste lucruri, nu reprezintă niciun secret. În ultima vreme, în 2024, ajutorul NATO pentru Ucraina a fost enorm. Nu poți pretinde că lupți pentru pace și democrație, când tot crești acest ajutor”, a declarat Enache, pentru Ziare.com.
Pentru a încheia cât mai rapid „dosarul” ucrainean, Donald Trump va negocia în stilul caracteristic.
„Din acest punct de vedere, venirea lui Donald Trump la putere nu înseamnă o abandonare a intereselor americane sau a confruntării cu Rusia, ci în primul rând, o abandonare a ipocriziei. Donald Trump, prin inițiativa sa de a face pace în Ucraina se subsumează expresiei ‘pace prin forță’. Donald Trump renunță la partea de imagine, de aspect al cavalerului dreptății și adevărului și pur și simplu pune problema în termeni de real politic, în termeni pragmatici: ceea ce se întâmplă în Ucraina este grav pentru că mor oameni, există distrugeri enorme și trebuie făcut pace; cine nu vrea să facă pace, suferă sau va suferi.
Iată, deci, că nu aș putea spune că e vorba despre o dispută între globalism și suveranism, ci se dă la o parte o cortină pe care sunt scrise cuvintele frumoase și se revine la o politică de început secol XX, a identificării unor inamici, nu a unor competitori sau adversari, ci a unor inamici și la o politică de stabilire a termenilor de marjă geopolitică în limbajul dur al păcii și războiului”, a mai precizat Enache.
În opinia analistului, nu se poate pune problema retragerii SUA din NATO deci, implicit, de un risc major de securitate pentru România.
„Firește că SUA nu vor abandona NATO, România, statele baltice. Relația dintre Statele Unite și statele NATO va fi mai evident cea dintre hegemon și supus decât cea dintre doi parteneri. Parteneriatul este ridicol dacă este între un elefant și o muscă. Nu că Statele Unite se vor retrage din România și nu vor mai investi, dar SUA vor cere direct anumite lucruri, iar România nu va putea decât să spună ‘da’”, a mai punctat analistul politic.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/donald-trump/razboi-ucraina-pace-1924696