Ce a însemnat epoca Iohannis. Ce spun 12 antreprenori şi executivi

Teofil Mureşan, CEO al E-INFRA:

În aceşti 10 ani, România a adoptat o abordare rezervată, cu multe „pasuri” la propuneri. Nu s-au înregistrat progrese semnificative, ci mai degrabă o „remiză” în care nu au fost greşeli mari, dar nici realizări majore. A fost o perioadă de aşteptare, nu de acţiune fermă. Cu siguranţă s-ar fi putut face mai mult. Un exemplu clar ar fi legat de implicarea personală a unui lider în momentele de criză, care trebuie să fie un model de comportament, să îşi asume roluri active în perioadele dificile, lucru care nu s-a întâmplat. De asemenea, având în vedere că este profesor, ar fi putut contribui semnificativ în educaţie şi în îmbunătăţirea modului de comunicare şi de creştere a încrederii cetăţenilor. În viitor, liderii politici trebuie să se concentreze pe crearea unor diferenţe clare în anumite domenii cheie. Este esenţial ca, pe lângă performanţele economice generale, să se identifice 2-3 domenii, industrii sau proiecte strategice în care România să exceleze, pentru a avea un impact semnificativ şi sustenabil. În contextul acestora, întrebarea care trebuie pusă este: Care sunt acele domenii în care România vrea să devină un jucător important şi competitiv?

Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane

 „Ultimii 10 ani au fost benefici pentru economie, chiar în ciuda perioadei Covid, care a pus la încercare întreaga societate. Pierderile din pandemie s-au recuperat în general, iar forţa de muncă a fost absorbită în piaţă. Există şi eşecuri, de exemplu, România educată nu a adus răspunsurile aşteptate pentru integrarea pe piaţa muncii a tinerilor, învăţământul profesional, competenţe, etc . Un alt exemplu ţine de schimbările abrupte din economie (fiscalitate, salariul minim, etc) care nu ţin seama de mediul de business ci doar servesc clientela politică ori acoperă slăbiciunea statului în alte domenii. Mediul de business are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, precum şi de colaborare cu autorităţile publice, la orice nivel. Această permanentă suspiciune faţă de intenţiile investitorului, comunicările populiste venind dinspre autorităţi, boicotul, toate sunt acţiuni politice cu impact negativ faţă de companii. Investitorii aduc locuri de muncă, cresc nivelul de trai al comunităţilor, rolul lor e important în economie.”

Călin Ile, consultant turism, senior partner în cadrul Premier Hospitality

A fost cel mai bun deceniu de dezvoltare economică al României din toate timpurile, dar în acelaşi timp a fost un deceniu care nu a adus progresul social aşteptat şi nici consolidarea democraţiei pe care ne-o doream, iar aici o mare parte din responsabilitate cade şi pe umerii preşedintelui. Fostul preşedinte putea face mai multe cu siguranţă în multe domenii. Educaţia e primul domeniu pe care l-a abandonat. Rolul României în lume trebuia să fie mai bine abordat, susţinut şi revenidcat, dialogul cu societatea a fost la cel mai slab nivel posibil, iar dialogul politic a fost schiop şi ineficient. Aşteptările de la viitorii lideri politici sunt mari. Îmi doresc să consolideze traseul european al României şi alianţa cu NATO, să reafirme şi să susţină cu toate mijloacele o economie de piaţă funcţională, să comunice cu societatea, să susţină o justiţie independentă şi echidistantă”.

Ionuţ Vochin, director executiv al Oxigen Agro Product Company şi preşedintele Cooperativei Argedava Novaci

Pentru mine, epoca Iohannis nu a fost mai mult decât o avansare agravantă a degradării statului român, având în vedere că povara datoriei externe a crescut foarte mult. Iar la nivel microeconomic, asocierea toxică a partidelor de stânga şi de dreapta nu a dus decât la un exod enorm de mare al forţei de muncă calificate coroborat cu contractele acordate preferenţial, inclusiv pe fonduri europene. Eu nu am mai avut acces la fel la fonduri europene ca în vremea mandatului lui Băsescu. O altă problemă pe care am sesizat-o este împovărarea aparatului de stat cu enorm de mulţi bugetari, care apasă mult pe bugetul statul din cauza salariilor. Cât despre viitor, dacă nu vom înţelege să investim în educaţie şi dacă nu vom înţelege că acest sistem de educaţie trebuie refăcut din temelii, având în vedere că producem la nivel academic analfabeţi funcţionali, societatea va ajunge în disoluţie. De la educaţie pleacă totul. Până atunci, România educată e un proiect utopic. Probabil că domnul Iohannis a văzut România educată de la Palatul Potroceni, unde era şef. 

Oamenii au murit în ‘90 pentru libertate, pentru libertate de expresie, libertate de opinie. Însă, oamenii uită repede, din păcate, oamenii nu au educaţie. Dacă uităm repede şi ne uităm şi anulăm geografia, anulăm istoria, că nu ne mai trebuie, s-ar putea să ajungem foarte rău, foarte rău. 

Simona Cocoş, CEO Zentiva România şi Moldova

Consider că preşedintele Iohannis a reprezentat corect România în politica externă şi a menţinut linia pro-europeană, iar în ceea ce priveşte apărarea ţării şi securitatea naţională a susţinut şi păstrat direcţia Pro NATO. Doresc să menţionez un moment important în care şi-a îndeplinit prerogativele intervenind şi promulgând legile care au abrogat controversata Ordonanţa 13 prin care guvernul a încercat săăaducăă modificări legislaţiei anticorupţie într-o manieră care  a  generat o amplă mişcare de protest din partea societăţii civile.

Ce cred că a lipsit a fost o implicare activă în buna funcţionare a autorităţilor publice, o prezenţă sustinută în spaţiul public românesc şi, de asemenea, susţinerea industriei româneşti în plan extern.  eferindu-ne la industria în care ne desfăşurăm activitatea,  ne dorim de la viitorii lideri politici să susţină industria producătoare de medicamente, care poate deveni industrie strategică pentru România. De asemenea, să  lanseze un program de resuscitare a învăţământului dual, profesional care să susţină dezvoltarea industrială a României în general. Să creeze oportunităţi legislative de a atrage investiţii şi de a crea un mediu predictibil în care companiile să se dezvolte. Să susţină educaţia şi sănătatea cu programe adaptate timpurilor în care trăim”.

Corneliu Bodea, CEO Adrem

Au fost ani în care speranţele au fost mult supraevaluate în raport cu ceea ce s-a întâmplat. O perioadă care a avut şi bune, dar în care cu siguranţă se puteau face mult mai multe. Comunicarea a fost deficitară atât la nivelul cantităţii cât şi a calităţii. Sub aspect economic, să nu uităm însă că România a progresat substanţial. ⁠Ar fi putut oferi României un ideal spre care să se îndrepte, un proiect vizionar care să aducă aliniere la nivel naţional. Ar fi putut să reclădească mândria de a fi român şi de a face parte din familia ţărilor libere şi dezvoltate. De la viitorii lideri politici mă aştept să nu uite cum au sfârşit predecesorii, să fie conştienţi că se cere viziune, iubire şi sacrificiu odată cu această mare demnitate. 

Radu Savopol, cofondator 5 to go

Pentru mine, personal, au fost cei mai buni ani din viaţa de antreprenor, dar poate a fost o coincidenţă. Sau faptul că am pus totul pe masă pentru acest business s-a reflectat în rezultate! Am învăţat să nu mai am aşteptări mari şi să nu mă bucur excesiv de orice este benefic pentru business. Am trecut de la extaz la agonie şi de aceea sunt ponderat! România a crescut mult, dar am fi putut avea nişte investiţii mult mai mari. Vorbesc de investiţii ale unor firme internaţionale foarte mari. Cred că acolo ar fi fost un plus valoare pentru noi ca şi ţară. Sigur ar fi ajutat mult anumite zone geografice din România! Vreau predictibiliate, stabilitate şi să asculte vocea oamenilor de afaceri români. Şi cred că un aparat de stat mai suplu ar fi mai eficient. Mai bine plăteşti mai puţini mai bine şi îi laşi pe alţii să se descurce într-o economie privată care necesită concurenţă şi ramdament! Sunt mulţi angajaţi la stat care cu siguranţă ar fi niste buni antreprenori sau ar putea să îşi găsească un loc de muncă mult mai dinamic în zona privată! Sunt oameni care îşi doresc acţiune, dar poate nu au curajul mereu să vină în zona privată.

În schimb, eu am mare încredere în potenţialul României pe termen mediu şi lung!

Adrian Balaban, CEO al Cooperativei Siliştea Producţie Suine 

Din punct de vedere economic, ultimii  ani, cu crizele suprapuse şi exagerate, război la graniţă etc. au fost confuzi în nota politicii europene fără o ideea clară pentru mediul de afaceri. Însă, politica externă şi de apărare a fost coerentă.

⁠În cele două mandate s-ar fi putut face mai multe mai ales pentru domeniul în care activez eu – creşterea animalelor, unde politicul şi politicienii sunt foarte rezistenţi la schimbare şi la modernizare mizând pe sloganuri populiste, strict electorale, anacronice şi neproductive pe termen mediu şi lung. Pentru viitor, îmi doresc stabilitate, predictibilitate, politici fiscale clare şi pe termen lung, pentru sectoarele care asigura siguranţă alimentară a ţării şi care să ajute la creşterea nivelului de trai al populaţiei din mediul rural . 

De asemenea, mi-aş dori să avem ca responsabili de diferitele sectoare de activitate profesionişti, nu politicienii care se bazează pe naivitatea şi superficialitatea majorităţii populaţiei”. 

Dragoş Petrescu, cofondator City Grill

 Au fost ani excelenţi din punctul de vedere al creşterii economice. Klaus Iohannis a asigurat un echilibru atunci când puterea politică a încercat destabilizarea statului, dar a şi dezamăgit în ultimii ani de mandat. Ar fi putut să se implice mai mult în dialogul cu mediul de business (inexistent a fost dialogul). Mă aşteptam să fie mai prezent în cel puţin două sectoare de importanţă naţională: justiţia şi bunul mers al economiei naţionale, evident, în limita atribuţiunilor funcţiei de preşedinte.

De la viitorii lideri politici am aşteptarea clară de a vedea că au înţeles că este nevoie de o schimbare majoră de strategie. Simt nevoia unei generaţii noi, diferite, de politicieni, orientată spre eficienţă economică (reducerea drastică a chelituielilor statului), dar şi spre întărirea justiţiei şi, implicit, lupta împotriva corupţiei (colectarea taxelor şi recuperarea prejudiciilor acolo unde este cazul).

Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi proprietarul agenţiei de turism Paralela 45

România a evoluat în ultimii mai bine de zece ani, ajungând astăzi în cea mai bună perioadă a sa. Din păcate, destul de puţin i se datorează lui Klaus Iohannis. Aşteptările de la viitorii lideri politici sunt destul de puţine. Mi-aş dori lideri vizionari, dar nu sunt entuziast în acest sens.

Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău

În timpul mandatelor preşedintelui Klaus Iohannis, România a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte creşterea economică (PIB-ul a crescut de la 150 mld. euro în 2014 la 350 mld. euro în 2024, au crescut produsul intern brut pe cap de locuitor, salariul mediu net, exporturile etc). Evident, progresele puteau fi mai bune, dar una peste alta economia a evoluat. Diplomatic, prin apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană, ne aflăm într-o poziţie foarte bună. Aşteptările românilor au fost totuşi mai mari. Neîncrederea populaţiei în clasa politică şi lipsa de coeziune la nivel social au crescut.

Aştept de la viitorii lidei politici liniştea socială, pacea, asigurarea cadrului pentru continuarea progreselor înregistrate, poziţionări inspirate în relaţiile externe.

Marius Ogrezeanu, fondator, Agribusiness Job, companie de recrutare şi consultanţă în agrobusiness

Au fost 10 ani buni şi foarte buni pentru România la nivel european şi global. România a fost un pol strategic de dezvoltare şi stabilitate în regiune. 

Îmi doresc corectitudine, capacitatea de a mişca sau schimba lucrurile, identificarea nevoilor României şi găsirea unor soluţii concrete, dar şi susţinerea producătorilor autohtoni, ca şi valoare adăugată pentru România.