În 2014, când Klaus Iohannis a venit la conducerea României, subiectul muncitorilor din ţări din afara Uniunii Europene nu era unul des întâlnit, nu deschideai uşa unui curier din Nepal sau Bangladesh, nu-i vedeai în restaurante sau pe şantiere. Atunci, România avea aproape 11.000 de muncitori din ţări non-UE. În ultimii ani, numărul lor a crescut semnificativ, iar vârful a fost în 2019, când am ajuns la circa 33.300, de la 18.800 în 2018. În perioada aceea nu vorbeam nici despre pandemie, nici despre încetinire economică, ci doar despre o mare nevoie de oameni în companii.
În timp, pe fondul deficitului de forţă de muncă locală în diverse sectoare precum construcţiile, HoReCa, logistică şi industria manufacturieră, numărul acestor muncitori a tot crescut. În 2024, numărul angajaţilor extracomunitari din România a depăşit 100.000, dintre care o mare parte provin din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Bangladesh şi Pakistan. În 2025, contingentul maxim este tot de 100.000 de persoane.
„Prezenţa muncitorilor asiatici în România reprezintă un semnal pozitiv pentru dezvoltarea economică a ţării. Aceşti muncitori nu doar că acoperă deficitul de forţă de muncă, dar contribuie şi la diversificarea pieţei muncii. Într-o perioadă în care România se confruntă cu o migraţie semnificativă a tinerilor dinspre ţară, venirea muncitorilor asiatici aduce un plus de dinamism şi contribuie la stabilizarea sectoarelor economice vitale, cum ar fi construcţiile, serviciile sau industria manufacturieră”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.
Source URL: https://www.zf.ro/special/ce-a-insemnat-epoca-iohannis-cine-iti-livreaza-pizza-22690594