Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat marți vacantarea funcției de președinte al României, după ce Klaus Iohannis și-a anunțat demisia cu o zi înainte. Acesta este unul dintre pașii pentru asigurarea interimatului de către președintele Senatului, Ilie Bolojan.
CCR a luat act că funcția de președinte este vacantă începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei lui Klaus Werner Iohannis, anunțată pe 10 februarie, potrivit unui comunicat al instituției.
Curtea mai constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 98 alin.(1) din Constituţie, interimatul funcţiei de preşedinte al României se asigură de către preşedintele Senatului, Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025.
Decizia pronunțată pe 11 februarie este definitivă şi general obligatorie. Hotărârea CCR urmează să fie comunicată Parlamentului şi Guvernului şi să fie publicată în Monitorul Oficial.
Ceremonia de încheiere a mandatului lui Klaus Iohannis are loc miercuri, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, potrivit Administrației Prezidențiale.
Ilie Bolojan urmează să asigure interimatul până la alegerile din luna mai. Primul tur este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai.
Potrivit legii de funcționare a Curții, cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de preşedinte al României va fi însoţită de dovezile necesare – în acest caz demisia lui Klaus Iohannis – iar dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor.
CCR a anunțat luni seară că a primit această cerere.
Conform articolului 97, alineatul 2 din Constituție, în termen de trei luni de la data la care funcția de președinte a devenit vacantă, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou președinte.
Data noilor alegeri prezidențiale a fost stabilită deja pe 4 mai, iar turul al doilea este programat pe 18 mai 2025.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, spune că, după demisia lui Klaus Iohannis, nu e nevoie de o altă Hotărâre de Guvern pentru stabilirea datei alegerilor pentru că există deja o hotărâre care se încadrează în termenul de trei luni pentru organizarea alegerilor.
Odată cu constatarea vacantării funcției de președinte, se declanșează interimatul, arată articolul 98 din Constituție. Interimatul este asigurat, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.
Interimatul urmează să fie asigurat de Ilie Bolojan, președintele Senatului și lider al PNL, care va prelua atribuțiile prezidențiale până începerea mandatului candidatului ales la scrutinul din mai.
Klaus Iohannis urmează să părăsească oficial funcția de președinte pe 12 februarie.
Președintele interimar, conform Constituției României, are atribuții limitate față de președintele ales, nu are voie să dizolve Parlamentul și nici nu poate iniția referendum pentru a sonda dorința națiunii.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, 10 februarie, că demisionează din funcție, după ce Parlamentul a demarat procedura de suspendare depusă de Opoziție.
„Recurg la acest gest, a spus Iohannis, pentru a scuti România de eventualele efecte negative”, a spus Klaus Iohannis, care a adăugat că, dacă procedura suspendării lui din funcție ar fi continuat, România ar fi intrat într-o criză politică, cu efecte negative pe plan intern și extern.
Atribuțiile președintelui interimar, conform Constituției
Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:
1. Reprezintă statul român pe plan intern și internațional
2. Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora
3. Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor
4. Poate adresa mesaje Parlamentului
5. Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
6. Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului
7. Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate
8. Poate participa la ședințele Guvernului
Limitări ale președintelui interimar, conform Constituției
Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:
Pe 10 februarie, înainte să-și anunțe demisia, Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, şi a altor doi judecători: Livia Stanciu şi Attila Varga.
Distincţiile au fost acordate pentru „competenţa şi înaltul profesionalism dovedite în domeniul justiţiei constituţionale” şi pentru „activitatea de garantare a supremaţiei Constituţiei”.
Cei trei judecători au primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/ccr-demisie-klaus-iohannis/33310842.html