“Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de o criză, voi pleca din funcţie” miercuri, a anunţat Iohannis într-o alocuţiune-surpriză la Bucureşti, în timp ce o procedură tocmai era lansată împotriva sa. Mandatul său urma să se încheie la sfârşitul lui 2024, însă primul tur al alegerilor prezidenţiale, în care un candidat al extremei drepte a obţinut o victorie-surpriză, la 24 noiembrie, a fost anulat din cauza unui presupus amestec rusesc, un fapt extrem de rar în Uniunea Europeană.

lie Bolojan urmează să asigure interimatul până la noile alegeri

Şeful de stat liberal şi proeuropean, în vârstă de 65 de ani, a decis atunci să rămână în funcţie până la alegerea succesorului său, prevăzută în mai. De atunci, zeci de mii de români au ieşit în stradă pentru a denunţa o “lovitură de stat”, iar după mai multe tentative ale opoziţiei, Parlamentul a prevăzut să se reunească săptămâna aceasta în sesiune plenară în vederea unui eventual referendum.

“În câteva zile, Parlamentul român se va pronunţa asupra revocării mele, iar România va intra într-o criză (…) cu repercusiuni în ţară şi din nefericire şi în afara frontierelor noastre”, a explicat Iohannis. Aflat la putere din 2014, el şi-a exprimat refretul faţă de faptul că s-a ajuns în această situaţie şi a dat asigurări că “nu a încălcat niciodată Constituţia”. Preşedintele Senatului, liderul liberarilor, Ilie Bolojan, urmează în principiu să asigure interimatul până la noile alegeri.

“Victorie”

Extrema dreaptă a salutat anunţarea acestei demisii, iar sute de susţinători s-au reunit în centrul capitalei, o manifestaţie marvată de incidente cu forţele de ordine. “Am reuşit să-l facem să plece pe cel mai arogant individ din istoria României”, s-a felicitat luni seara liderul Partidului AUR, George Simion, care vrea acum să răstorne Guvernul printr-o moţiune de cenzură. “Victorie a poporului român. Klaus Iohannis a demisionat! Acum e timpul să revenim la statul de drept. Să ne întoarcem la turul doi”, a supralicitat învingătorul-surpriză din turul întâi, Călin Georgescu.

Autorităţile îl acuză de faptul că a benefciat de o campanie de susţinere ilegală pe platforma TikTok. Comisa Europeană (CE) a deschis o anchetă. Un critic al UE şi NATO, care se opune oricărui ajutor militar al Ucrainei, Georgescu, care şi-a exprimat în trecut admiraţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, a depus mai multe recursuri în justiţie împotriva anulării, toate fără succes până în prezent.

El speră în continuare să obţină câştig de cauză până la încheierea depunerii candidaturilor, la 15 martie, dar nu s-a înscris în scrutinul prevăzut la 4 mai. Un al doilea tur de scrutin urmează să fie organizat la 18 mai, în cazul în care niciun candidat nu obţine o victorie cu o majoritate de voturi în primul tur.

“O ţintă mai puţin”

Împotriva unei ascensiuni a extremei drepte, mai multe forţe politice proeuropene au format în decembrie un Guvern şi vor să prezinte un candidat comun, Crin Antonescu. Primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, şi-a anunţat la rândul său intenţia de a candida ca independent.

Unii analişti consideră că demisia preşedintelui român permite o oarecare eliberare a tensiunilor care s-au acumulat în societate în ultimele luni. “În această perioadă în care atracţia populismului charismatic este puternică, este o ţintă mai puţin pentru ei”, declară Radu Magdin pentru AFP. Klaus Iohannis pleacă de la preşedinţie cu un bilanţ împărţit şi o mare nepopularitate.

Criticii săi îi reproşează, în pofida “fotogeniei”, “absenţa din viaţa publică şi promisiunile neîndeplinite”, însă el descrie, rezumă acest expert, drept un “pompier care a salvat România din haos”. Un fost profesor de fizică, el provine din minoritatea saxonă din Transilvania, ceea ce i-a adus porecla dispreţuitoare “Germanul”. El a candidat în martie la conducerea NATO, însă a fost nevoit s se încline în faţa olandezului Mark Rutte.