Analiză: Demisia lui Iohannis și cele 2 decizii mari luate

Președintele Klaus Iohannis și-a dat demisia fiindcă liderii coaliției de guvernământ nu i-au putut da asigurări că parlamentarii puterii se vor opune procedurii de suspendare începute de extremiști și USR.

Extremiștii și-au clamat deja victoria asupra coaliției de guvernare, argumentând că ei l-au forțat pe Klaus Iohannis să anunțe că pleacă de la Cotroceni. E adevărat, însă, că fără USR, extremiștii de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS, formațiunea Dianei Șoșoacă și POT, Partidul Oamenilor Tineri, fondat în sprijinul lui Călin Georgescu, nu ar fi avut semnăturile necesare pentru începerea procedurii de suspendare a președintelui. Nu e pentru prima dată când USR joacă alături de extremiști, au mai făcut-o odată la dărâmarea guvernului Cîțu și o repetă acum, pentru a demonstra cumva că și un partid tânăr are la fel ca celelalte un spirit tranzacțional care nu ține cont de principii.

Klaus Iohannis a făcut cu siguranță foarte multe greșeli și are la activ excese care țin de vanitatea și de plăcerile lui, dar e greu de crezut că scoaterea lui din joc chiar îmbunătățește situația. Mai ales că România are în fruntea guvernului un prim-ministru acuzat de legături cu un grup infracțional organizat care i-a facilitat călătorii cu avioane private lui, prietenei lui și fiului său. Marcel Ciolacu are și el multe de decontat: în fața partidului, fiindcă a ratat intrarea în turul al doilea, în fața țării pentru că a fost neconvingător în a-și demonstra legăturile cu familia Laurei Vicol, fosta președintă a comisiei juridice a Camerei Deputaților, care a blocat inclusiv legile legate de domeniul imobiliarelor în care avea afaceri soțul ei.

Alb la față și parcă nevenindu-i să creadă ce i se întâmplă, Iohannis a anunțat că pleacă din funcție începând cu 12 februarie fiindcă eventuala sa suspendarea ar avea efecte negative atât pe plan intern cât și în exterior. Președintele pleacă de la Cotroceni cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale din pricina presiunilor venite de peste tot. Inclusiv lideri din coaliția de guvernământ au spus că trebuie să plece pentru a dezamorsa nemulțumirea publică. Totuși, primul lucru care s-a întâmplat după anunț, a fost că mulțimea strânsă în Piața Victoriei a dărâmat gardurile din jur încercând să avanseze spre clădirea guvernului.

Klaus Iohannis a motivat demisia spunând că dacă se va ajunge la referendumul de demitere „întreaga societate va fi bulversată”, „nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni”, „nu se va discuta despre cum va merge România mai departe”, iar „candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ”. În plan extern, a mai spus Klaus Iohannis „efectele vor fi de durată și foarte negative”, fiindcă „nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.” Președinte interimar va fi Ilie Bolojan, șeful Senatului, liderul interimar al PNL, care în perioada acestui mandat de supleant va trebui să se suspende din partid.

Klaus Iohannis pleacă și el învins de la Cotroceni: învins de extremist-naționaliști în alianță cu USR, trădat cumva de cei din tabăra lui, dar și de unele structuri din jurul lui. Există cel puțin două situații în care Klaus Iohannis a jucat ca un mare președinte: în februarie 2022, când a decis fără să stea pe gânduri că România trebuie să meargă necondiționat alături de Ucraina și de Aliați și în noiembrie 2024, când pe baza datelor primite de la Aliați a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a afla ce s-a întâmplat la primul tur de scrutin, fiindcă serviciile de informații românești continuau să păstreze tăcerea. El a păstrat azimutul țării pe direcția Vest, ceea ce e puțin lucru într-o regiune în care Rusia a creat dezordini, bruiat busolele statelor din jur, a sedus sau cumpărat lideri politici.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Source URL: https://ziare.com/klaus-iohannis/analiza-demisia-lui-iohannis-si-cele-2-decizii-mari-luate-1922873


Analyse


2025-02-28 05:00:24

General Sentiment: mixed (score: -0.2 magnitude: 1.5)

Subject: Demisia lui Iohannis si decizii politice

Entity Sentiment:

  • Klaus Iohannis: mixed (score: -0.1 magnitude: 0.7, occurrence: 8)
  • USR: negative (score: -0.4 magnitude: 0.5, occurrence: 3)
  • AUR: negative (score: -0.5 magnitude: 0.6, occurrence: 1)
  • Marcel Ciolacu: negative (score: -0.3 magnitude: 0.4, occurrence: 1)
  • Ilie Bolojan: neutral (score: 0 magnitude: 0.1, occurrence: 1)

Classification:

  • Politics
  • Government

Language: romanian

Safety Moderation: Politics

Excerpt: Presedintele Klaus Iohannis si-a dat demisia din cauza presiunilor politice si a lipsei de sustinere din partea coalitiei de guvernare, in contextul unei proceduri de suspendare initiate de extremisti si USR.

Summary: Presedintele Klaus Iohannis si-a anuntat demisia din functie, invocand presiuni politice si lipsa de sustinere din partea coalitiei de guvernare, in contextul unei proceduri de suspendare initiate de extremisti si USR. Iohannis a mentionat ca suspendarea sa ar avea efecte negative atat intern, cat si extern. In urma anuntului, au avut loc proteste in Piata Victoriei. Iohannis a fost criticat pentru greselile sale, dar si pentru deciziile importante luate in trecut, cum ar fi sustinerea Ucrainei si convocarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Ilie Bolojan va fi presedinte interimar.


Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.