Președintele Klaus Iohannis, rămas la Palatul Cotroceni în prelungiri prin decizia Curții Constituționale (CCR), colectează furia și nemulțumirea unui segment important de electorat. Suvernaniștii îi cer demisia în stradă și în Parlament. PNL și PSD se opun însă din calcule politice.
Anularea alegerilor a venit la pachet cu o altă decizie care a născut controverse în societate: prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis până când viitorul președinte depune jurământul.
Șocul și degringolada generate de anularea alegerilor au justificat poate într-o măsură decizia, cred analiștii. Coaliția pro-europeană nu era formată, iar negocierile pentru formarea guvernului și alegerea președintelui Senatului, cel care ar fi trebuit să vină la Cotroceni ca interimar, se anunțau dificile.
Pe de altă parte, așteptarea publică era în sensul organizării alegerilor prezidențiale în cel mai scurt timp.
Doar că PSD și PNL nu s-au grăbit să fixeze data alegerilor și nici președintele Iohannis să-și anunțe demisia după instalarea Parlamentului.
Rezultatul: alegerile au loc în mai, iar Iohannis și-a prelungit mandatul cu cinci luni.
Președintele Klaus Iohannis a făcut multe greșeli în cei zece ani de mandat, una dintre cele mai mari fiind aceea că s-a rupt complet de electorat. Mai ales în ultimii doi ani, nu a comunicat mai deloc.
Cotele sale de popularitate s-au prăbușit mai mult decât ale oricărui alt președinte, așa cum au arătat mai toate sondajele de opinie, motiv pentru care a devenit o țintă a atacurilor PSD.
După ce Marcel Ciolacu a devenit premier, aceste atacuri au încetat brusc. Ce interese au PSD și PNL în menținerea lui Klaus Iohannis în funcție?
De la apariția, pe 6 decembrie 2024 – când anunța decizia CCR de anulare a alegerilor, rămânerea în funcție și refuzul de a demisiona – Klaus Iohannis l-a numit premier pe Marcel Ciolacu și a participat la învestirea noului guvern.
Practic, comunicarea președintelui a rămas înghețată din data de 23 decembrie 2024, când a susținut o declarație de presă la desemnarea ca premier a lui Marcel Ciolacu.
Agenda președintelui se oprește și ea în 30 decembrie, când a primit o delegație condusă de Christopher Coons, senator al Statelor Unite ale Americii.
Pe site-ul administrației prezidențiale, anul 2025 nu există.
Din 1 ianuarie și până acum, președintele a fost cufundat în tăcerea ajunsă proverbială, în pofida protestelor masive, organizate de suveraniști, unele chiar la poarta Palatului Cotroceni.
Suverniștii cer insistent demisia lui Iohannis – AUR, POT și SOS au depus la Parlament o listă cu 161 de semnături pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui, demers fără șanse de succes, potrivit actualei configurații parlamentare.
Nu doar că PSD și PNL nu s-au aliat acestei acțiuni, dar atacurile social-democraților la adresa lui Iohannis au încetat ca prin minune după formarea guvernului.
Din tabăra liberală, cea mai afectată ca imagine de proximitatea prezidențială, nu s-au făcut auzite decât delimitări anemice și formale.
Probabil cele două partide își fac socoteala că dacă nemulțumirea publică se canalizează asupra persoanei președintelui ele vor scăpa mai ușor.
Un calcul greșit, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Andrei Țăranu, pentru că electoratul de extremă drepta este conștient că cele două partide sunt cele care îl susțin în continuare pe Iohannis, deci imaginea negativă a acestuia se răsfrânge asupra lor.
„Subiectul Iohannis va fi folosit oricum de suveraniști în campanie, cu sau fără el la Cotroceni. Alegerile prezidențiale, oriunde în lume, sunt și decontul fostului președinte”, ne spune Andrei Țăranu.
Noua echipă a PNL nu și-l mai dorește pe Klaus Iohannis la Cotroceni, pe de o parte pentru că relațiile dintre Ilie Bolojan și președinte nu au fost dintre cele mai bune; nici cei din jurul liderului PNL nu îl iubesc prea mult.
„Iohannis este resimțit de noua conducere ca o slăbiciune și pentru PNL, și pentru Coaliție. Ar vrea să scape de el și mâine dacă ar putea”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Andrei Țăranu.
Doar că Bolojan a ajuns președinte interimar al PNL într-un moment de criză extremă a partidului: scorul slab obținut la parlamentare și eșecul candidatului Nicolae Ciucă în alegerile prezidențiale.
Chiar dacă poziția lui Bolojan pare stabilă în fruntea partidului, asta nu înseamnă că fosta echipă, cea forțată să facă un pas în spate, este mulțumită și nu ar vrea din nou puterea, potrivit unor surse din partid.
Fosta echipă de conducere, apropiată de Palatul Cotroceni, continuă să susțină rămânerea lui Klaus Iohannis în funcție până după alegerile programate în mai.
În aceste condiții, Ilie Bolojan nu vrea să provoace noi disensiuni în partid, potrivit surselor Europa Liberă, pe de o parte. Pe de alta, dacă ar pleca la Cotroceni ca președinte interimar, nu ar mai putea să-și consolideze poziția în PNL.
În plus, în pofida declarațiilor și susținerii oficiale, nu toată lumea din partid este încântată de candidatura lui Crin Antonescu. După toate probabilitățile, Antonescu va fi candidatul comun al coaliției PSD-PNL, dar cum lebedele negre nu au lipsit în aceste alegeri, în ipoteza în care această candidatură pică, pentru Bolojan este de preferat să fie în fruntea partidului și nu interimar la Cotroceni.
După ce Marcel Ciolacu a primit sceptrul de premier din mâna președintelui Klaus Iohannis, deși PSD a obținut un scor mediocru la parlamentare, liderul social-democrat are toate motivele să fie recunoscător.
Chiar și majoritatea parlamentară fără USR, pentru care Ciolacu a insistat, deși este una extrem de fragilă, a avut girul președintelui.
Profesorul și analistul Andrei Țăranu spune pentru Europa Liberă că acela care îl ține la Cotroceni pe Iohannis este Marcel Ciolacu.
„Ciolacu are în acest moment doar legitimitatea dată de Iohannis. Îi va fi foarte greu lui Ciolacu să se mențină până la alegeri dacă nu va mai avea susținerea Cotrocenilor, pentru că urmează o perioadă foarte grea și sunt mulți din PSD care i-ar vrea capul”.
În PSD există mari nemulțumiri față de Marcel Ciolacu – pentru prima oară în istoria post-decembristă partidul nu are candidat propriu la prezidențiale și depinde de o majoritate care stă în doar șase voturi.
În plus, urmează o perioadă financiară foarte grea până la alegeri, în care guvernul este obligat să ia decizii pentru reducerea deficitului bugetar.
„Primul ministru este practic arestat de Coaliție și Ciolacu nu prea reușește să joace în favoarea PSD, care în acest moment doar asistă la alegerile prezidențiale”, spune pentru Europa Liberă profesorul Andrei Țăranu.
Dar Marcel Ciolacu mai are interesul ca președintele Iohannis să rămână în continuare în fotoliul de la Cotroceni și pentru că, în caz contrar, puterea lui Ilie Bolojan în interiorul Coaliției va crește considerabil, ceea ce va submina propria sa poziție.
De la anularea alegerilor enervarea publică, speculată de liderii suveraniști Călin Georgescu și George Simion, s-a amplificat.
În primul rând, instituțiile statului și decidenții politici nu au adus nici un element în plus față de cele din documentele CSAT, nici o dovadă care să justifice decizia anulării alegerilor.
Temperatura generată de pasivitatea instituțiilor a crescut și mai mult după avizul Comisiei de la Veneția, care deși nu are competențe pe desființarea unei hotărâri a CCR, pune degetul pe punctele nevralgice:
Electoratul suveranist a văzut în avizul Comisiei de la Veneția răspunsul la toate acuzele că anularea alegerilor a fost un dicteu politic pentru că rezultatul nu a convenit partidelor de la putere.
Potrivit sondajelor de opinie, suveranistul Călin Georgescu este pe primul loc, cu un scor de circa 38%, cu peste 15 procente mai mare decât cel obținut în alegerile anulate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/klaus-iohannis-paratrasnet-pentru-psd-si-pnl-de-ce-le-convine-celor-doua-partide-ca-presedintele-sa-ramana-la-cotroceni/33295442.html