161 de parlamentari ai partidelor AUR, POT și SOS au semnat o cerere de suspendare din funcție a președintelui Klaus Iohannis care a fost depusă la Parlament. Numărul semnăturilor este suficient pentru convocarea Parlamentului și supunerea la vot a solicitării.
Un comunicat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) transmite că Partidul Oamenilor Tineri (POT) a depus cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Potrivit comunicatului, cererea este semnată de 161 de parlamentari de la AUR, POT și SOS.
„Mandatul lui Klaus Iohannis s-a încheiat de drept pe data de 21 decembrie 2024. Acesta ocupă în mod ilegal funcția supremă în statul român ca urmare a unei lovituri de stat pe care a condus-o și care a fost dată pe 6 decembrie 2024 și ca urmare a unei decizii abuzive a Curții Constituționale”, arată comunicatul AUR.
AUR cere tuturor parlamentarilor să voteze pentru suspendarea lui Klaus Iohannis.
„Este momentul ca voința poporului român să fie respectată și ca democrația să fie restaurată. […] Le cerem tuturor parlamentarilor să își asume responsabilitatea istorică și să acționeze în interesul națiunii, nu al unui regim ilegitim, și să voteze pentru suspendarea lui Klaus Iohannis”, mai arată comunicatul AUR.
Potrivit Constituţiei, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie într-o ședință comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu votul majorităţii.
Mai exact, pentru suspendare președintelui e nevoie de 233 de voturi, iar propunerea poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, respectiv 155 parlamentari.
În actuala configurație a Parlamentului, dacă voturilor AUR, POT și SOS s-ar adăuga cele ale USR (59 de voturi), partid care a contestat anularea alegerilor prezidențiale, s-ar ajunge la 221 de voturi.
În această situație, ar mai fi nevoie de 12 voturi care să vină de la partidele din Coaliția de guvernare sau de la minorități pentru ca suspendarea președintelui Klaus Iohannis să fie aprobată în Parlament.
Pe 13 ianuarie, vicepreședinții PNL Robert Sighiartău și Adrian Cozma au cerut colegilor ca partidul să solicite demisia lui Klaus Iohannis.
Cererea lor nu a fost bine primită de conducerea partidului. Liderul liberal, Ilie Bolojan, declarat că o demisie a lui Iohannis nu ar fi oportună având în vedere actuala situație politică.
„Din punctul meu de vedere, este foarte important în această perioadă, dar nu numai în această perioadă, până la legerile prezidențiale, ci și după, să menținem țara noastră într-o zonă de stabilitate”, a spus Bolojan.
Din partea social-democraților, care au cei mai mulți parlamentari, nu au venit reacții publice pe această temă până în prezent.
Dacă ar fi votată, cererea de suspendare în parlament a președintelui României e mai apoi validată de Curtea Constituțională.
După suspendare, se organizează un referendum pentru demitere în cel mult 30 de zile de la votul din Parlament. Președintele rămâne în funcție până la finalizarea consultării populare.
Anunțul privind inițiativa de suspendare a președintelui Klaus Iohannis vine după ce AUR a solicitat, marţi, convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20 – 24 ianuarie.
Guvernul a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 4 mai 2025, după ce alegerile din decembrie au fost anulate printr-o decizie a Curții Constituționale.
Cel de-al doilea mandat de președinte al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie, însă acesta a fost prelungit prin decizia Curții Constituționale de pe 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din noiembrie/decembrie.
Atunci, Klaus Iohannis a declarat că respectă Constituția și că rămâne președinte până la organizarea unor noi alegeri prezidențiale.
Joi, 16 ianuarie, Guvernul a stabilit ca viitoarele alegeri să aibă loc în luna mai. Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc pe 24 noiembrie 2024, a fost câștigat de candidatul filorus Călin Georgescu. Acesta a obținut peste două milioane de voturi, după o campanie electorală în care este acuzat că a beneficiat de sprijinul unor actori statali și nestatali.
Din acest motiv, Curtea Constituțională, care a analizat și o serie de documente declasificate ale serviciilor secrete, a considerat că întreg procesul electoral a fost viciat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/suspendare-presedinte-/33277946.html