Liviu Sav, Bridge to Information: Reforma impozitării micro pe contrasens?

Istoricul impozitării micro din ultimii 2 ani este extrem de încâlcit, cu o mulţime de modificări şi excepţii, care complică foarte mult orice analiză.

Având în vedere conţinutul modificărilor şi structura datelor disponibile, comparabilitatea între ani este dificilă, iar din acest motiv abordez acest subiect într-o manieră simplificată şi am segmentat datele contabile ale companiilor din România pe 5 categorii de subplafoane micro:

1. Micro 60.000 euro – cuprinde companiile cu cifra de afaceri de maxim 60.000 de euro care ca regulă sunt impozitate pe venit cu 1%.
2. Micro 100.000 euro – cuprinde companiile cu cifra de afaceri de între 60.000-100.000 de euro care ca regulă sunt impozitate pe venit cu 3% şi vor rămâne micro şi după 2026.
3. Micro 250.000 euro – cuprinde companiile cu cifra de afaceri de între 100.000-250.000 de euro care ca regulă sunt impozitate pe venit cu 3% şi vor rămâne micro până în 2025.
4. Micro 500.000 euro – cuprinde companiile cu cifra de afaceri de între 250.000-500.000 de euro care au trecut la impozit pe profit din 2025.
5. Micro 1.000.000 euro – cuprinde companiile cu cifra de afaceri de între 500.000-1.000.000 de euro care au trecut la impozit pe profit din 2024.

Astfel, putem izola fiecare categorie şi putem vedea mai bine ce s-a dorit să se obţină cu fiecare nouă modificare şi să anticipăm impactul fiecărei noi modificări. Până în 2023 toate cele 5 categorii erau impozitate pe venit cu 1% dacă aveau angajaţi şi cu 3% dacă nu aveau angajaţi.

Găsiţi mai jos tabelele cu informaţiile agregate la 2023 şi 2022 pentru cele 5 categorii de companii micro plus companiile care au fost dintotdeauna la impozitarea profitului. Am calculat pentru fiecare categorie toate cele 3 tipuri de impozit: impozit pe profit 16%, impozit pe venit 3% şi impozit pe venit 1%.

Nu voi trata distinct diferitele excepţii legate de cotele de impozitare în funcţie de domeniile de activitate pentru că doresc să scot în evidenţă faptul că statul român nu a anticipat corect efectele pe care le va produce asupra încasărilor bugetare trecerea masivă la impozitul pe profit care are loc în perioada 2024-2026,. De la aproximativ 42.000 de companii care au aplicat impozitul pe profit în 2023 numărul va creşte la peste 210.000 în 2026.

Intenţia acestui material nu este să calculez cu ”precizie” impactul, ci să anticipez trendurile pe care le vor produce modificările fiscale.

Realitatea este că la acest moment nu avem informaţii publice nici măcar cu privire la impactul real al reducerii plafonului de impozit micro de la 1.000.000 de euro la 500.000. Îl vom avea doar după depunerea bilanţurilor pe 2024. Însă, utilizând simulări pe datele disponibile, putem anticipa în mare măsură direcţia impactului, atât pentru modificările din 2023, cât şi pentru cele anunţate în decembrie 2024.

Unde dai şi unde crapă

Am pregătit câteva exemple care vin să susţină punctul meu de vedere

Exemplu 1: companii Micro 1.000.000 euro

Statul român a decis în 2023 ca firmele cu cifră de afaceri între 500.000 de euro şi 1.000.000 de euro pe 2023 să treacă la impozit pe profit în loc de impozit pe venit de 1% sau 3%. Da, există aproape 1.000 de companii în această categorie care nu aveau nici un angajat la 2023 şi care au aplicat impozit pe venit de 3%. La momentul anunţării măsurii se puteau analiza datele contabile de la 2022. Conform datelor din 2022 erau în jur de 31.000 de companii cu cifra de afaceri între 500.000-1.000.000 de euro. Trecerea de la impozit micro 1% la impozit pe profit ar fi adus suplimentar 2,3 miliarde de lei. Aceeaşi simulare pe datele la 2023 ne arată că în această categorie erau mai puţin de 29.000 de companii, iar impactul trecerii de la impozit micro 1% la impozit pe profit s-a redus la 1 miliard de lei de la 2,3 miliarde de lei. Având în vedere că situaţia din 2024 a fost în cel mai bun caz la fel ca cea din 2023, putem anticipa că statul a încasat în jur de maxim 1 miliard de lei suplimentar faţă de cele 2,3 miliarde de lei estimate de stat.

Scenariu alternativ

Trecerea companiilor cu cifră de afaceri între 500.000 de euro şi 1.000.000 de euro la impozit pe venit de 3% în loc de impozit pe profit ar fi adus conform simulării pe datele din 2023 un plus de încasări la buget de aproape 1 miliard de lei. La cum au mers lucrurile în 2024, tind să cred că sumele real încasate ar fi fost mult mai mari din impozitul pe venit 3% decât din impozitul pe profit. Peste câteva luni vom putea confirma sau infirma această presupunere.

Exemplu 2: companii Micro 500.000 euro

Creşterea impozitului pe venit de la 1% la 3% a adus statului în 2024 o triplare a încasărilor, adică o creştere considerabilă şi certă a veniturilor la buget pe această categorie de aproximativ 2 miliarde de lei, dar trecerea celor în jur de 55.000 de companii la impozit pe profit va aduce în cel mai bun caz o creştere suplimentară de încasări cuprinsă între 300 şi 500 de milioane lei.

Exemplu 3: Simulare pe datele 2018-2019

Dacă facem simulări pe datele din anii 2018 şi 2019, adică perioada pre-COVID, vom observa pe toate cele 3 categorii de companii micro care au trecut sau urmează să treacă la impozit pe profit, că cel mai avantajos sistem de impozitare pentru statul român este impozitul pe venit de 3%. Să nu uităm că profitabilitatea din 2022 a fost un record absolut, iar în 2023 a început scăderea profitabilităţii care se pare că va continua.

Deci, modificările fiscale legate de impozitarea micro nu vor produce efectele scontate, ba dimpotrivă. De fapt, efectele benefice majore au fost obţinute în 2024.

Problema majoră a analizei impactului trecerii la impozitul pe profit este că statul român a făcut simularea pe datele din 2022, anul cu cea mai mare profitabilitate a companiilor româneşti din istorie. Dar 2022 a fost un an atipic. Un an de revenire după pandemie. Un an cu foarte multe facilităţi de susţinere a economiei.

A urmat 2023, care a fost un an cu creştere infimă a cifrei de afaceri, iar profitabilitatea a fost mai redusă decât în 2022. 2024 se anunţă în cel mai bun caz similar cu 2023.

Statul român susţine că i-a fost impusă de către UE această eliminare treptată a impozitării pe venit. Dar oare câte alte obligaţii faţă de UE nu încalcă statul român? Iar de această dată ar fi ajutat încasările la buget, care este oricum ciuruit.

Mai trebuie spus şi că impozitarea profitului la un număr atât de mare de companii aduce câteva probleme majore pentru stat:

1. Este mult mai puţin predictibilă decât impozitarea pe cifră de afaceri, deci veniturile bugetare sunt mult mai dificil de previzionat
2. Este mult mai costisitoare administrarea şi verificarea. Probabil vor trebui angajaţi oameni noi la ANAF pentru creşterea de 5 ori a numărului de companii care aplică impozitul pe profit, dar însoţită de o creştere a impozitului pe profit încasat de stat de DOAR aproximativ 30%
3. Este permanent adusă în discuţie externalizarea profiturilor către alte ţări. Premierul Ciolacu spunea în conferinţa de presă de după adoptarea ordonanţei trenuleţ ”fac un apel către companiile care continuă să nu îşi plătească corect taxele şi să îşi externalizeze profiturile. Nu mai putem aşeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte… deci plătiţi toţi corect sau plecaţi!”

Poate că în loc să ne plângem că multinaţionalele şi ”băieţii deştepţi” îşi mută profiturile peste hotare ar trebui să extindem impozitarea cifrei de afaceri şi să restrângem impozitul pe profit.

Adică pe dos decât ceea ce facem acum.

Ar fi mai predictibil pentru toată lumea, atât pentru încasările la bugetul de stat, cât şi pentru firme