BREAKING | Instanța a motivat hotărârea în cazul Georgescu: Hotărârea CCR e obligatorie, Guvernul nu putea emite o hotărâre de organizare a turului al doilea

Curtea de Apel București a motivat hotărârea de pe 31 decembrie 2024 în cazul contestării legalității deciziilor Biroului Electoral Central (BEC) de oprire a procesului elevtoral în contextul anulării de către Curtea Constituționale a alegerilor prezidențiale. Hotărârea detaliată a instanței oferă un cadru asupra legalității actelor administrative emise de BEC, dar și limitele în care pot fi examinate aceste acte.

Contextul litigiului

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a pronunțat Hotărârea nr. 32, prin care a dispus anularea întregului proces electoral privind alegerea Președintelui României, desfășurat pe baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024. Decizia a fost fundamentată pe suspiciuni privind posibile riscuri la adresa securității procesului electoral.

Pe baza acestei hotărâri, Biroul Electoral Central a emis următoarele decizii:

• Decizia nr. 230D/06.12.2024 – privind încetarea de îndată a operațiunilor de votare și a pregătirii votării;
• Decizia nr. 231D/07.12.2024 – privind încetarea activității BEC și a birourilor electorale județene;
• Decizia nr. 232D/07.12.2024 – privind modificările referitoare la indemnizațiile pentru membrii birourilor electorale.

Aceste decizii au fost contestate de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și Călin Georgescu, care au invocat, printre altele, excesul de putere din partea BEC și încălcarea drepturilor fundamentale.

Legalitatea deciziilor BEC – punctul de vedere al Curții de Apel

Curtea de Apel București a abordat mai multe aspecte esențiale legate de legalitatea deciziilor emise de BEC:

1. Publicarea deciziilor BEC în Monitorul Oficial

Referitor la criticile privind lipsa publicării deciziilor BEC în Monitorul Oficial, instanța a subliniat: „Potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, deciziile adoptate de Biroul Electoral Central se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet. […] Publicarea în Monitorul Oficial nu era necesară, aceste decizii adresându-se unor destinatari strict determinați.”

Curtea a concluzionat că nepublicarea deciziilor BEC în Monitorul Oficial nu afectează legalitatea acestora.

2. Emiterea deciziei nr. 230D înainte de publicarea hotărârii CCR nr. 32

Instanța a analizat momentul emiterii deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024, constatând că aceasta s-a realizat în baza soluției definitive și obligatorii pronunțate de CCR: „Emiterea deciziei nr. 230D/06.12.2024 s-a realizat de Biroul Electoral Central în baza comunicatului publicat de Curtea Constituțională, soluția fiind definitivă și obligatorie conform art. 147 din Constituție. Considerentele hotărârii CCR nu afectează caracterul obligatoriu al dispozitivului soluției.”

3. Competența BEC de a emite deciziile contestate

Curtea a concluzionat că BEC a acționat în limitele atribuțiilor sale legale, stabilite prin Legea nr. 370/2004, și că adoptarea acestor decizii a fost necesară pentru punerea în aplicare a hotărârii CCR: „Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile sale, având ca scop asigurarea efectivității dispozițiilor obligatorii ale Curții Constituționale.”

4. Respectarea principiilor constituționale și a drepturilor fundamentale

Contestatarii au susținut că deciziile BEC au încălcat drepturile fundamentale, inclusiv dreptul de a vota și dreptul de a fi ales. Curtea a respins aceste argumente, concluzionând că deciziile adoptate de BEC au avut ca unic scop implementarea hotărârii CCR nr. 32/06.12.2024: „Măsurile tehnice adoptate de BEC nu sunt de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale. Acestea au fost necesare pentru punerea în aplicare a hotărârii CCR, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.”

5. Obligația Guvernului de a emite un nou calendar electoral

Referitor la solicitarea ca Guvernul să stabilească un nou calendar electoral, Curtea a considerat că această cerere este neîntemeiată: „Curtea Constituțională a dispus anularea procesului electoral și stabilirea unui nou calendar. Guvernul nu putea emite o hotărâre de organizare a turului al doilea de scrutin, întrucât procesul electoral fusese anulat în integralitate.”

Concluzii

Curtea de Apel București a respins cererea formulată de contestatori, considerând că deciziile BEC au fost emise în limitele competențelor legale, iar acțiunile autorităților electorale nu au încălcat drepturile fundamentale. De asemenea, instanța a reconfirmat caracterul obligatoriu al soluțiilor pronunțate de CCR, subliniind importanța respectării acestora de către toate autoritățile implicate.

Motivarea Curții de Apel în… by florinpuscas